Un alt caz emblematic pentru fenomenul rapirilor s-a petrecut în noaptea de 19 septembrie 1961. Negrul Barney Hill si sotia sa alba Betty se întorceau cu masina dintr-o vacanta petrecuta în Canada, catre locuinta lor din Portsmouth (New Hampshire – S.
Un alt caz emblematic pentru fenomenul rapirilor s-a petrecut în noaptea de 19 septembrie 1961. Negrul Barney Hill si sotia sa alba Betty se întorceau cu masina dintr-o vacanta petrecuta în Canada, catre locuinta lor din Portsmouth (New Hampshire – S.U.A.). La un moment dat vad un obiect luminos, care pare sa-i urmareasca. Opresc de mai multe ori, încearcând sa-l priveasca mai bine. La una dintre opriri, obiectul se apropie la nici 30 de metri. Era un disc imens, cu un brâu de hublouri prin care se zaresc niste siluete omenesti. Barney tipa dintr-o data „vin sa puna mâna pe noi!”. Amândoi o rup la fuga înapoi spre masina si demareaza. La scurt timp aud însa un sunet, ca dintr-un diapazon, un soi de „bip-bip”, dupa care simt ca îi cuprinde un somn cumplit…
Îsi revin peste circa doua ore, dupa un „bip-bip” similar, tot cu Barney la volanul masinii, dar cu aproape 60 de mile mai la sud. Nici unul dintre ei nu-si aducea aminte ce s-a întâmplat între timp. Când au ajuns în sfârsit acasa, în Portsmouth, mijeau deja zorile. Amândurora li se oprisera ceasurile de la brat. Ceasul din casa arata ora cinci, desi, în mod normal trebuia sa ajunga acasa pe la 2.30 sau 3.00… La zece zile dupa incident Betty începe sa aiba un cosmar care revine apoi noapte de noapte. Viseaza ca umanoizi îmbracati în uniforme aparent militare bareaza drumul masinii lor. Dupa aceasta amândoi sunt condusi la nava fiind supusi la examene de tip medical. Barney avea si el insomnii… În lunile urmatoare starea sanatatii amândurora se înrautateste. Cei doi decid sa se adreseze dr. Benjamin Simon, cunoscut neuropsihiatru din Boston. Suspectând ca la izvorul acestei stari se afla o trauma psihica refulata, de care cei doi nu-si mai aduc aminte, dr. Simon propune efectuarea unor sedinte de regresie hipnotica, metoda aplicata în cazuri de nevroza (dar prima data la rapiri), la început cu Barney, apoi si cu Betty. Cei doi au fost sugestionati ca dupa trezire sa nu-si aminteasca cele revelate, pentru a nu se influenta reciproc. Declaratiile lor, facute, sub hipnoza, timp de sase luni, au fost înregistrate pe banda si coincideau printr-o multime de detalii. Îsi reaminteau ca au fost obligati sa intre în „nava”, într-o încapere cu aspect de sala de operatie dintr-un spital, inundata de o lumina albastruie. Fapturile aveau o piele lucioasa, de un gri-albastrui palid, metalizat, complet lipsita de par, o înfatisare mongoloida, ochi mari ca de pisica plasati oarecum lateral. Gura era o simpla taietura orizontala lipsita de buze. Unii erau înalti de circa 1,50 metri si aveau nasul lung. Ceilalti, care pareau ca fac activitati subalterne, erau cam de 1,20 metri. Sotii au fost supusi, fara voia lor, separat, unor examinari medicale penibile. Lui Betty i s-a explicat (telepatic) faptul ca ar fi un test de sarcina. Lui Barney i s-a recoltat sperma cu ajutorul unui aparat bizar. Lui Betty i s-a aratat si o harta stelara, pe care ea a reprodus-o apoi din memorie si despre care s-a speculat ca ar dovedi ca nava venea din preajma stelei Zeta Reticuli. Cazul Betty si Barney Hill a fost intens mediatizat. John Fuller a scris despre el cartea The Interrupted Journey (1966), luata de multi în derâdere, desi unele detalii, cum ar fi recoltarea de sperma, nu au fost incluse în text, fiind considerate prea socante. Peste ani, Barney a murit. Atât el cât si Betty au fost, în acest rastimp, de repetate ori, re-examinati de specialisti în rapiri OZN. Ei nu si-au retractat nici una dintre afirmatiile facute. Pâna azi, nimeni n-a reusit sa aduca nici o dovada care sa puna la îndoiala sinceritatea sau sanatatea mintala a sotilor Hill.
Nou grup de declasificare în Congresul SUA
Comisia pentru Supravegherea si Reforma Guvernului a Camerei SUA a anuntat înfiintarea...
Comentarii