Înca de pe vremea lui Howard Carter, arheologul care a descoperit totusi mormantul intact al faraonului Tutankhamon, în 1922, lumea era de parere ca Egiptul si-a spus întreaga poveste. Ca lucrurile nu stau deloc asa, o dovedesc si cele mai recente descoperiri arheologice.
Mumia cu limba de aur
Recent, o echipa de arheologi a descoperit într-un sit egiptean antic numit Taposiris Magna, o mumie veche de 2.000 de ani. Nu asta a fost surpriza oamenilor de stiinta, ci faptul ca mumia avea o limba de aur.
Dupa primele estimari, se pare ca cei care au îmbalsamat mumia „i-au atasat o limba de aur pentru a se asigura ca decedatul va putea vorbi în viata de apoi”, cel putin asa anunta Ministerul Egiptean al Turismului si Antichitatilor într-o declaratie publicata pe 29 ianuarie care are atasata si fotografia pe care o reproducem mai sus.
De ce avea mumia nevoie de o limba de aur? Ca sa vorbeasca direct cu zeii?
De exemplu, daca mumia cu limba aurie l-ar fi întalnit în viata de apoi pe Osiris, zeul lumii de dincolo si al mortilor, ar fi trebuit sa poata vorbi cu acesta, se afirma în comunicatul de presa, dupa cum relateaza LiveScience.
Totusi, nu este clar daca nu cumva mumia a avut un impediment de vorbire atunci cand erau în viata, cum nu este clar nici de ce limba a fost facuta în mod special din aur sau daca este cu adevarat o limba sau doar o amuleta.
Arheologii, în frunte cu Kathleen Martinez, din Republica Dominicana, au descoperit mumia într-una dintre cele 16 morminte de la Taposiris Magna, unde se afla temple dedicate lui Osiris si lui Isis, zeita care era atat sotia, cat si sora lui Osiris.
Anterior, arheologii au descoperit un mic tezaur de monede decorate cu chipul Cleopatrei a VII-a, sugerand ca templele ar fi fost utilizate în timpul domniei acestei regine.
Cele 16 morminte descoperite în situl arheologic ascund si alte comori nebanuite. Printre acestea, o mumie femeie cu o masca mortuara care îi acopera o parte din corp si care pare ca zambeste.
Alte doua dintre mumii au fost gasite împreuna cu fragmente de papirus pe care cercetatorii le analizeaza si pe care încearca sa le descifreze. În plus, „bandajele care încastreaza una dintre aceste mumii prezinta decoratiuni aurii ale lui Osiris”, se mai specifica în comunicat.
Cercetatorii au anuntat ca au mai scos la iveala si cateva statui care înfatiseaza oamenii îngropati în mormintele descoperite în acest sit arheologic.
Statuile sunt atat de bine conservate, încat se pot distinge chiar si detaliile coafurilor, au aspectul îngrijit al unor oameni obisnuiti, seriosi, fara zambete pe fata.
Desi arheologii nu sunt siguri cand au murit acei oameni, sunt totusi de parere ca acei oameni au trait într-un moment în care Egiptul era condus fie de dinastia Ptolemeilor (între 304 î.e.n. si pana la 30 î.e.n), fie de Imperiul Roman, care a preluat teritoriul dupa moartea Cleopatrei a VII-a, în 30 î.e.n.
Deocamdata, echipa formata din arheologi din Egipt si de la Universitatea din Santo Domingo din Republica Dominicana, condusa de Kathleen Martinez, îsi continua sapaturile la Taposiris Magna, urmand ca detaliile descoperirilor sa fie comunicate în perioada care urmeaza. La Taposiris Magna au mai fost descoperite opt frunze din aur care faceau parte dintr-o coroana din aur si opt masti din marmura datand din perioadele greaca si cea romana.
Ruinele vechiului fort
Ramanem în Egiptul antic pentru a nota alte descoperiri arheologice de data recenta.
Arheologii egipteni au dezgropat ramasitele unui templu din perioada dinastiei Ptolemeice, un fort roman si o biserica copta timpurie, potrivit Ministerului Egiptean al Turismului si Antichitatilor preluat de LiveScience. Într-un comunicat din 18 ianuarie, autoritatile egiptene specifica faptul ca biserica descoperita în situl arheologic cunoscut sub numele de Fort Shiha, în sudul Egiptului, a fost construita în incinta fortului roman. În privinta templului, el dateaza din timpul dinastiei Ptolemeice, care a început la aproximativ doua decenii dupa moartea lui Alexandru cel Mare, în 323 î.e.n., cand generalul sau, Ptolemeu I, a preluat partea egipteana a imperiului lui Alexandru si a durat pana în anul 30 î.e.n.
Templul este decorat cu un panou de gresie incomplet pe care apare o figura umana, înfatisand un împarat roman, potrivit misiunii arheologice egiptene a Ministerului Egiptean al Turismului si Antichitatilor, care a efectuat sapaturile.
Desi panoul este incomplet, în scena gravata apare un chip care arata ca un împarat roman care sta langa un altar cu o zeitate necunoscuta deasupra acestuia, spun arheologii.
Templul mai are patru blocuri de gresie decorate cu motive de frunze de palmier, potrivit lui Mostafa Waziri, secretar general al ministerului de antichitati. În templu, arheologii au gasit, de asemenea, o inscriptie în scriere hieratica (sistemul local de scriere cursiva si simplificata a hieroglifelor, folosit în Egiptul antic) despre un împarat grec, precum si cateva cartuse (hieroglife egiptene sculptate altorelief, înconjurate de o forma ovala verticala) ale regilor ptolemeici.
Adevarul este ca arheologii stiau despre existenta acestui sit din Aswan de mai multa vreme. Din 1920 pana în 1922, arheologul german Hermann Junker a dezgropat o parte din acesta, potrivit lui Mohamed Abdel Badie, seful administratiei centrale pentru Antichitati din Egiptul de Sus. Cu toate acestea, excavatia nu a fost niciodata terminata.
Ultimele sapaturi au aruncat mai multa lumina asupra bisericii copte timpurii construita acolo. Coptii, care reprezinta aproximativ 10 la suta din populatia Egiptului, sunt descendentii unei lungi filiatii de egipteni antici care s-au convertit la crestinism undeva pe la începutul secolului I, potrivit Enciclopediei Britanice.
Noile sapaturi au aratat ca biserica avea bolta de caramida rosie si ca zidul din caramizi de pamant care înconjura cladirea sfanta este mai mare decat se crezuse anterior, avand o latime de aproape 2,1 metri, dupa cum a declarat Abdel Badie. În ansamblu, partea de nord a bisericii are patru camere, o sala lunga si o scara. Partea sudica are cuptoare care au fost folosite pentru coacerea ceramicii, iar pe partea estica au fost gasite dale de piatra.
Descoperirile sunt importante, demonstrand ca Egiptul poate oferi înca multe surprize arheologice si azi, nu doar în trecut.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii