Dupa lansarea celui mai ambitios si mai complex proiect stiintific, Proiectul Genomului Uman (PGU), proiect lansat in 1990 si incheiat in proportie de 92 la suta in 2003, cercetatorii au lansat la sfarsitul anului trecut un proiect si mai ambitios care are drept obiectiv „descifrarea genomului tuturor celor 1,5 milioane de specii complexe cunoscute de pe Terra”, transmite Agerpres, termenul de finalizare a proiectului fiind de zece ani.
Proiectul poarta numele de BioGenomul Pamantului (BGP) si este „urmatorul proiect din domeniul biologiei” dupa PGU, un demers care a costat 3 miliarde de dolari, bani publici si privati, s-a desfasurat timp de 13 ani.
Potrivit calculelor estimative, BGP va costa 4,7 miliarde de dolari si „va crea, la final, o noua baza in biologie prin intermediul careia vor putea fi gasite solutii pentru pastrarea biodiversitatii si sprijinirea societatilor umane”, dupa cum declara Harris Lewin, profesor la Universitatea din California, Statele Unite, si presedintele proiectului BGP.
„Cel mai important este faptul ca „initiativa va atrage demersuri de cercetare importante din intreaga lume, printre care un proiect american care vizeaza descifrarea codului genetic a 66.000 de vertebrate, un proiect chinez de secventiere genetica a 10.000 de plante si Global Ant Genomes Alliance, care are in plan descifrarea codului genetic a circa 200 de specii de furnici”, anunta profesorul Lewin.
Un exa computer
Cum este de inteles, volumul de date culese in cadrul BGP nu poate fi procesat decat cu un supercomputer de ultima generatie. Exista un asemenea supercomputer?
Raspunsul este afirmativ: acest computer a fost realizat chiar in acest an si are puterea de cel putin un exaflop, adica este capabil de un miliard de miliarde de operatiuni pe secunda! O asemenea capacitate de calcul reprezinta o crestere de o mie de ori a primului computer petascale care a fost realizat in 2008. Un exaflop inseamna un quintilion, adica 10 la puterea 18, operatii pe secunda. Oak Ridge National Laboratory a reusit realizarea exa supercomputerului denumit Summit (foto din titlu), care in 2018, a inregistrat o viteza de calcul de 1,8×10 la puterea 18, in timp ce analiza genomul uman! Mai spectaculos spus: acest supercomputer poate calcula intr-o secunda ceea ce unui om i-ar lua 6 miliarde de ani!
Jim Smith, directorul stiintific al organizatiei Wellcome Trust, declara ca BGP va reprezenta „o sursa de inspiratie la nivel international” si, in mod asemanator cu PGU, initiativa are potentialul de a transforma cercetarea din domeniul sanatatii si a bolilor”.
„De la natura vom putea intelege modalitatea de dezvoltare de noi tratamente pentru boli infectioase, identificarea medicamentelor care pot incetini procesul de imbatranire, generarea unor noi abordari de a obtine hrana omenirii sau crearea unor noi biomateriale”, a mai spus acesta la intalnirea cu presa.
Ceea ce s-a realizat pana acum e nesemnificativ, deoarece au fost descifrate genomurile a mai putin de 3.500 de specii complexe, echivalentul unui procent de doar 0,2 la suta. Mai putin de o suta dintre acestea au fost realizate ca „genom de referinta”, utile cercetatorilor pentru a le accesa si a invata din studiul acestora.
Obiectivul BGP este de a adauga mii de alte genomuri de referinta, care vor revolutiona, potrivit oamenilor de stiinta, modalitatea de intelegere a biologiei si a evolutiei, vor creste eforturile de conservare si protejare a biodiversitatii”.
„Gras si frumos” sau „slab si inalt”?
La noi exista zicala „gras si frumos” care poate parea contradictorie, desi este ceva adevar dincolo de cuvinte si dincolo de moda care promoveaza cu obstinatie imaginea „tras prin inel”, mai ales in randul femeilor.
Cand discutia ajunge pe mana cercetatorilor, lucrurile se schimba, mai ales cand e pus in discutie Indicele de Masa Corporala (IMC). Ce este IMC?
„Este un indicator oficial de calculare a greutatii corporale ideale, pentru o inaltime data. In primul rand, indicele de masa corporala ajuta la stabilirea grupei de greutate in care se incadreaza o persoana – gradul de obezitate. De asemenea, IMC poate fi folosit pentru calcularea numarului de kilograme pe care o persoana trebuie sa le piarda sau sa le castige, pentru a ajunge la greutatea ideala, pentru inaltimea sa”, explica dr. Raluca Sanda Visan, medic primar diabet, nutritie si boli metabolice.
Un nivel mare al IMC denota obezitate, un factor de risc pentru bolile cardio-vasculare. Suntem mai feriti de riscuri cu un nivel mic al IMC?
La aceasta dilema raspunde un grup de cercetatori care au produs un studiu publicat recent de jurnalul The Lancet Diabetes and Endocrinology, dupa cum transmite Agerpres.
Studiul, realizat de oameni de stiinta de la LSHTM, a analizat asocierea dintre IMC si riscul general de deces si ca urmare a unui spectru larg de cauze. Un numar impresionant de subiecti, in total, 3,6 milioane de persoane, si 367.512 decese au fost incluse in aceasta analiza.
„In general, atat un IMC mare cat si unul mic au fost asociate cu un risc ridicat de deces”, concluzioneaza studiul.
Echipa de cercetatori sugereaza ca un IMC cu valori cuprinse intre 21 si 25 este asociat cu cel mai scazut risc de deces ca urmare a cancerului si afectiunilor cardiovasculare.
Obezitatea (un IMC de 30 si peste aceasta valoare) a fost asociata cu „o reducere cu 4,2 ani a duratei de viata in cazul barbatilor si cu 3,5 ani la femei, greutatea in exces contribuind la cresterea riscului de deces ca urmare a cancerului si bolilor de inima, dar si a altor categorii importante de probleme de sanatate, printre care se numara afectiuni respiratorii, hepatice si diabet”. In contrast, o greutatea corporala redusa (IMC mic) a fost de asemenea asociata „cu un risc mai mare de deces dintr-o varietate de cauze, inclusiv afectiuni cardiovasculare, respiratorii, dementa, boala Alzheimer si suicid”.
„Am descoperit asocieri importante intre IMC si majoritatea cauzelor de deces analizate, ceea ce subliniaza ca greutatea corporala raportata la inaltime este asociata cu riscul ca urmare a unei game largi de afectiuni”, a declarat Krishnan Bhaskaran, autor principal al studiului si profesor asociat de statistica epidemiologica la LSHTM.
Asa cum recunosc si autorii studiului, cercetarea are limitele ei, in masura in care „nu au fost disponibile informatii cu privire la alimentatia sau nivelurile de activitate fizica ale subiectilor astfel incat nu a fost posibila analiza interdependentei intre IMC si acesti factori de risc asociati”.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii