Astrofizicianul britanic Stephen Hawking, considerat mintea cea mai stralucita dupa Isaac Newton si caruia medicii i-au spus ca nu va avea prea mult de trait dupa ce, la 21 de ani, a fost diagnosticat cu o maladie neuronala degenerativa, a implinit recent varsta de 70 de ani. A incercat o viata intreaga sa descifreze misterele Universului. A reusit cate ceva, dar stie ca e putin.
Sa va amintim ca lumea a descoperit "cazul" Stephen Hawking in 1980 dupa ce revista Time a publicat un articol despre cartea unui stralucit fizician teoretician care urma sa apara. Cartea se numea A brief history of time (O scurta istorie a Timpului) si in vara aceluiasi an un exemplar a ajuns si la Bucuresti, la Biblioteca Americana. Tot atunci in revista Magazin a aparut primul articol despre Stephen Hawking, referitor la boala care ii atacase in intregime organismul (cunoscuta sub denumirea de maladia Lou Gehrig) cu exceptia unui centimetru cub din creier, suficient pentru a-i permite sa rationeze si sa-si expuna consideratiile si cercetarile despre Univers.
Dupa ceva timp, in revista Magazin au aparut si alte cateva articole pe marginea unuia dintre capitolele celebrei, azi, carti. In ciuda prognozelor pesimiste ale specialistilor, Stephen Hawking a continuat sa traiasca, sa-si scrie cartile (cu ajutorul nemijlocit al colaboratorilor sai si prin intermediul unor sofisticate aparaturi informatice) si sa retina atentia lumii in continuare.
Astrofizicianul a publicat intre timp lucrari stiintifice despre expansiunea Universului, gaurile negre si teoria relativitatii. Reusind sa-si transforme handicapul in atu, Stephen Hawking s-a dovedit nu numai un astrofizician de exceptie, ci si un extraordinar popularizator al stiintei, argumentul fiind marele succes al cartii sale O scurta istorie a Timpului, in care, desi vorbeste despre formarea Universului si Timp, el reuseste sa evite folosirea vreunei formule fizice, cu exceptia celebrei E = mc2. Si isi exprima speranta, in prefata, ca acest fapt nu-i va alunga jumatate din cititori. "Oamenii sunt fascinati de contrastul dintre capacitatile mele fizice foarte limitate si natura extrem de vasta a universului pe care il studiez", a adaugat astrofizicianul britanic, imobilizat intr-un scaun cu rotile si care poate sa se exprime doar cu ajutorul unui computer si al unui sintetizator vocal. Aceasta fascinatie se traduce in interesul cititorilor fata de opera acestei minti stralucite inchise intr-un continent de neputinta. Dar nu toti fizicienii sunt de acord cu teoriile lui Stephen Hawking. Mitra, un fizician de la Bhabha Atomic Research Centre din Mumbai considera ca fizicianul teoretician Hawking s-a inselat in privinta teoriei despre existenta gaurilor negre.
Divinitatea, extraterestrii si femeile
Mai mult, fostul sef al catedrei de matematica de la Universitatea Cambridge, un post detinut si de Isaac Newton in urma cu 300 de ani, a fost de multe ori criticat si asta din cauza comentariilor sale despre religie. Astfel, in cel mai recent volum al sau, intitulat The Grand Design (Marea Constructie), publicat in septembrie 2010, Hawking afirma ca Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat, situandu-se in contradictie cu una din teoriile lui Isaac Newton, ceea ce a declansat un scandal imens in randul liderilor religiosi.
Cum era de asteptat, cu ocazia aniversarii sale, Hawking a fost asaltat cu intrebari venite din intreaga lume, una dintre cele mai pasionante fiind legate de cea mai mare descoperire stiintifica a tuturor timpurilor. Contrar asteptarilor, un raspuns anticipat fiind acela legat de descoperirea mult asteptatei Teorii a Marii Unificari, la care a lucrat si Einstein, fara succes, Stephen Hawking a surprins audienta declarand ca marea reusita stiintifica ar fi descoperirea unei forme de viata extraterestre. Raspuns tulburator pentru ca asta ar demonstra ca nu suntem singuri in Univers, o banuiala niciodata infirmata. O asemenea descoperire ar putea fi si raspunsul la cele trei intrebari fundamentale ale fiintei umane dintotdeauna: cine suntem, de unde venim, incotro ne indreptam.
Referitor la extraterestri, cuvintele lui Hawking, preluate de BBC, au fost destul de plate: "Daca ei (extraterestrii, n.r.) ar decide sa ne viziteze, rezultatul ar fi similar cu acela generat de sosirea europenilor in America. Nu s-a terminat prea bine pentru amerindieni."
In fine, invitat de jurnalistii de la publicatia New Scientist sa precizeze subiectul care ii ocupa cel mai mult gandurile, eminentul savant britanic a raspuns dezarmant, coborand din propriul sau Univers cu picioarele pe pamantul batatorit: "Femeile. Ele reprezinta misterul total". Ceea ce, sa recunoastem, dincolo de concizie, reprezinta un alt adevar tulburator, parte a misterului legat de existenta speciei umane pe Pamant.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii