Hollywoodul ne-a aratat cam cum se manifesta omul atunci când îsi pierde ratiunea în vreme de dezastru: jafuri, acte de violenta, invadarea magazinelor. Dar creierul uman nu crediteaza aceasta idee, scrie situl wired.com. si mai sunt apoi estimarile false…
Exista o veche conceptie cum ca, în fata unui dezastru, fiintele umane îsi pierd ratiunea, orbecaind haotic în panica, jefuiesc si se agreseaza reciproc. Dar, în viata reala, aceasta reactie este extrem de rara, potrivit cercetatorilor care studiaza modul în care oamenii raspund la dezastru.
Desi poate ca esti tentant sa intri în panica atunci când te gândesti la coronavirus si la tot ceea ce implica – rudele care se îmbolnavesc, lipsa de mâncare sau doar gândul sa te izolezi saptamâni întregi – probabil ca vei reusi sa ramâi cu picioarele pe pamânt. „Comportamentul de panica este clasic descris ca fiind un comportament foarte dezorientat”, spune istoricul Universitatii Drexel, Scott Gabriel Knowles, care studiaza dezastrele. „Oamenii, literalmente, nu pot lua masuri sau nu pot lua o decizie, deoarece frica i-a cuprins”.
Instinct de supravietuire
Panica este despre a te simti prins si izolat si despre un sentiment de lipsa de speranta. Adevarata panica este rezultatul unui conflict între doua regiuni ale creierului. Amigdala este centrul nostru emotional, care este specializat în frica si anxietate si ne spune sa fugim de, sa zicem, un animal de prada. Dar cortexul tau frontal, care guverneaza comportamentele, vrea sa proceseze mai mult acest stimul.
Daca va imaginati o multime care fuge de ceva periculos, aceasta nu este în realitate panica. „Instantele de «panica», care au fost documentate nu sunt de fapt panica, ci acte de supravietuire”, spune Sarah De Young, membru de baza al Facultatii din cadrul Centrului de Cercetare în Dezastre al Universitatii din Delaware.
„Iesirea îngrozita dintr-o cladire prabusita sau golirea precipitata a rafturilor de alimente din super-marketuri nu înseamna panica, ci instinct de supravietuire”. Nici în fata pandemiei de coronavirus, nu putem vorbi de panica în masa.
Studierea panicii în rândul populatiei a pornit din anii Razboiului Rece.
Guvernul federal al SUA a platit multi bani cercetatorilor pentru a studia modul în care se comporta oamenii înainte, în timpul si dupa un dezastru. „Teza lor generala era ca oamenii vor claca si ca vor intra în pani-ca, vor ataca, vor jefui”, spune Knowles.
Sociologii au descoperit din nou si din nou ca ideea a fost complet gresita, ca oamenii sunt în mare parte pro-sociali într-un dezastru si nu intra în panica. Se ajuta reciproc, cauta informatii. „Vedem acest joc în timp real cu criza coronavirusului, deoarece comunitatile se reunesc pentru a dezvolta sisteme care sa faciliteze solidaritatea.
Totusi, de unde tot acest altruism în aceste vremuri de încercare? De ce sa renunti la propriul interes de sine?
„Oamenii se reunesc pentru ca este în interesul lor”, spune DeYoung. „Oamenii sunt sociali”. Va simtiti bine sa aduceti mâncare vecinului dvs. în vârsta, deoarece creierul uman este conectat sa coopereze de dragul supravietuirii comune. Actualul dezastru nu a fost unul dintre cele mai mari de pe planeta, altceva decât sa ne spalam pe mâini si sa ramânem carantinati, n-am avut de facut.
Referindu-se la SUA, Knowles blameaza o lipsa a comunicarii de la cel mai înalt nivel, in legatura cu raspunsul initial la pandemie, ignorarea, apoi supraestimarea ei. „Asta a creat incertitudine pâna la capat si a fost foarte confuz pentru oameni” este de parere Knowles. „Dar asta nu am vazut ca a provocat panica. Am vazut multa mânie, multe întrebari si multe incertitudini”.
În timp ce panica în masa este putin probabila, asta nu înseamna ca indivizii nu pot intra în panica. Vârstnicii si cei cu probleme anterioare de sanatate respiratorie au toate drepturile de a-si face griji, deoarece sunt cei mai sensibili la Covid19. Cei cu depresie sau anxietate îsi vor agrava boala. Imigrantii fara documente s-ar putea sa se teama sa solicite îngrijiri. Persoanele care nu au optiunea de a lucra de acasa îsi vor pierde locul de munca. Datele arata ca una din cinci gospodarii americane a avut de suferit de pe urma pandemiei, în privinta locurilor de munca. Si dupa cum subliniaza Knowles, dezastrele tind sa agraveze inegalitatile sociale.
Cu toate acestea, cum criza continua sa se desfasoare, ea îi va împovara din ce în ce mai mult pe saraci. Oamenii sunt îngrijorati de siguranta lor financiara, „tensiunea cu privire la bani poate creste cazurile de violenta interpersonala”.
În concluzie, desi înca nu am depasit pandemia, oamenii sunt îngrijorati, dar probabil ca nu vom intra în panica, este de parere DeYoung.
Estimari eronate
Tot despre panica provocata de pandemia de SARS-Cov2 vorbeste si profesorul Michael Levitt, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, în 2013, dar din alta perspectiva.
El este de parere ca lumea va învinge acest virus mai repede decât apreciaza acum majoritatea specialistilor, iar estimarile epidemiologului Neil Ferguson de la Colegiul Imperial din Londra, cel care a coordonat raspunsul Marii Britanii la pandemie si a recomandat închiderea economiei si izolarea sociala, au fost eronate.
Înca din luna martie, Michael Levitt a avertizat ca estimarile lui Ferguson privind mortalitatea cauzata de Covid19 sunt de 10-12 ori mai mari decât ce are sa se întâmple. Într-un articol publicat de The Telegraph, Levitt spune ca strategia lui Ferguson s-a datorat „panicii virusului”, desi aceasta putea fi temperata de observatiile recente, luând in calcul ca modelele epidemiologice ale pandemiilor anterioare au supraestimat mortalitatea, asa cum a fost în cazul epidemiei de Ebola sau a virusului H1N1.
„Dupa ce a analizat epidemia izbucnita în China si cea de la bordul navei de croaziera Diamond Princess, Levitt a estimat, pe 14 martie, ca epidemia din Marea Britanie va provoca maximum 50.000 de decese. Estimarea profesorului Ferguson, din aceeasi saptamâna, vorbea de 500.000 de decese, daca nu se vor lua masuri de distantare sociala”, scrie The Telegraph.
„Cred ca adevaratul virus al fost virusul panicii”, spune Levitt. „Din motive care nu-mi sunt clare, cred ca liderii s-au panicat, oamenii s-au panicat si cred ca au lipsit discutiile… credinta mea este ca în Europa virusul a fost oprit de propria lui epuizare”.
Problema cu epidemiologii este ca „ei simt ca treaba lor este sa bage frica în oameni, sa-i izoleze, sa îi oblige la distantare sociala”, mai spune Levitt. „Prin urmare, spui ca vor fi un milion de victime, iar, când nu se înregistreaza decât 25.000, spui ca «e bine ca m-ati ascultat». Asa s-a întâmplat cu Ebola si cu gripa aviara. Este o parte din întreaga nebunie”.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii