Unele tari avansate tehnologic (Japonia, SUA, Coreea de Sud), mizeaza enorm pe o noua generatie de roboti de companie care danseaza, spala vasele, ingrijesc oamenii bolnavi… Masinile inteligente vor prelua, intr-un viitor nu foarte indepartat, o mare parte din performantele imaginate in SF, integrandu-se in viata noastra cotidiana. Ne aflam intr-un birou din New York. Nao ridica ochii si-l priveste pe Paul care tocmai a intrat. Cu o voce usor tremurata, Nao i se adreseaza: „Arati excelent in dimineata asta”. Paul e emotionat, ca si cum ar auzi primul cuvant al copilului sau.
Nao e un robot. E micut, simpatic si poate fi vazut in localurile societatii americane Aldebaran Robotics, care l-a creat. Intr-unul dintre ele, Paul, un om politic local, l-a descoperit si l-a achizitionat. Un robot de companie, asemenea multor altele, realizate in special de niponi. Masini de divertisment care danseaza, canta orice, la comanda, gratie unui MP3 incorporat. Un gen de robot ce face parte din primul val de roboti de companie. Cea de-a doua generatie de roboti de companie vizeaza androizii care vor fi capabili sa faca menajul. Dar asta peste 10 ani. Pana in 2050, alte masini dotate cu inteligenta vor ingriji bolnavii ca niste infirmieri profesionisti!
Obiectivul oamenilor de stiinta din Japonia sau Coreea de Sud, unde cercetarea robotica e deosebit de avansata, este cat se poate de clar: primul android destinat publicului, care va costa 7.000-8.000 de euro, sa fie disponibil peste 10 ani. Americanii l-au prevazut peste 20 de ani… In povestile futuriste, in care, sa zicem, un android unge o felie de paine cu unt, apare uneori o scena terifianta: cutitul manjit cu unt se indreapta violent spre pieptul stapanului. E posibil ca in realitate sa se intample asa ceva? Specialistii declara sus si tare ca robotii sunt incapabili de improvizatii. Ei executa doar miscarile programate. Deocamdata… Dar maine, cand programele sofisticate il vor apropia tot mai mult de comportamentul uman? Maine, cand nu vor mai fi simpli executanti, ci masini capabile de a lua initiativa?
Intr-un recent articol din revista Scientific American, cercetatorul Hans Moravec prevede ca in 2050 inteligenta robotilor ar putea fi comparabila cu cea a omului. Ca sa ajunga la aceasta concluzie, specialistul in inteligenta artificiala a plecat de la o simpla constatare: un robot e un calculator pe picioare iar IQ-ul sau depinde de puterea calculatoarelor.
In timpurile „eroice” ale informaticii, prin anii 1970, acestea efectuau cam 1 milion de „operatii” pe secunda. Azi, un calculator portabil poate executa 10 milioane pe secunda! Ametitor, incredibil! Comparat cu capacitatile unui creier de animal, cel al unui robot ar echivala cu un creier de… peste. In acest ritm de progresie, in 20 de ani vom avea masini capabile sa execute 100.000 de milioane de operatii pe secunda, rivalizand cu inteligenta umana. Acesti viitori androizi ar putea sa gandeasca, sa analizeze situatii neasteptate si sa actioneze in consecinta.
Sa ne imaginam un robot care se plimba prin bucatarie. Dintr-o data, se aude un bubuit. E un vas ce cade pe gresie si pe care robotul il detecteaza imediat. Ce se intamplase? Circuitele electronice ale androidului se pun in miscare; aceasta revine asupra ultimelor secunde pentru a intelege eroarea. „Vasul era asezat pe mobila, reflecteaza robotul. Am trecut pe langa el. Cu siguranta am atins vasul din neatentie. Trebuie de-acum inainte sa las mai multa distanta intre mobilier si mine.”
Asadar, robotul e capabil sa se autorepare. Ce se intampla daca apare o eroare de programare care sa paraziteze functionarea robotului? Stim foarte bine asta de la calculatorul nostru care nu mai raspunde normal la comenzi cand e virusat. Androidul atins de o asemenea „maladie” ar putea deveni la fel de agresiv precum un pitbull infometat. Sau, oricum, imprevizibil.
Cercetatorii incearca sa gaseasca solutii pentru ca robotii care traiesc cu noi sa nu ne vatame. Isaac Asimov, in cartea sa, „Robotii” (1940), imagineaza androizi in care s-a implantat un fel de cod de buna crestere; e vorba despre cateva reguli simple care sa impiedice robotii sa ameninte fiintele umane. La cea mai mica „infractiune”, masinaria isi inceteaza functiile. Dar pentru asta e nevoie ca aceasta sa fie prevazuta cu toti captatorii posibili si imaginabili. Va dati seama ce munca sisifica! Cum ar fi de pilda, captatorii de efort care obliga un robot sa stranga mana unei fiinte umane fara a o zdrobi.
DORIN MARAN
Comentarii