Trebuie regândite legile Gravitatiei?

          Experimentul „Boomerang” aduce informatii neasteptate:
          
          – Sonde cosmice frânate la iesirea din Sistemul Solar
          – A avut dreptate Galilei?
          – Se vor lamuri misterele Cosmosului?
          – Trebuie reformulata teoria newtoniana a gravitatiei?
          
          Unde se afla materia intunecata?
          
           V-ati intrebat vreodata cât de bine cunoastem de fapt stelele, planetele, galaxiile pe care le privim in fiecare seara? Se pare ca mai avem inca multe de aflat. Inca din 1933, astronomul Fritz Zwicky remarcase cu surprindere ca in aglomerarea cunoscuta sub numele de Coama Berenicei ar fi trebuit sa se afle 90 la suta materie.

          Experimentul „Boomerang” aduce informatii neasteptate:
          
          – Sonde cosmice frânate la iesirea din Sistemul Solar
          – A avut dreptate Galilei?
          – Se vor lamuri misterele Cosmosului?
          – Trebuie reformulata teoria newtoniana a gravitatiei?
          
          Unde se afla materia intunecata?
          
           V-ati intrebat vreodata cât de bine cunoastem de fapt stelele, planetele, galaxiile pe care le privim in fiecare seara? Se pare ca mai avem inca multe de aflat. Inca din 1933, astronomul Fritz Zwicky remarcase cu surprindere ca in aglomerarea cunoscuta sub numele de Coama Berenicei ar fi trebuit sa se afle 90 la suta materie… invizibila, pentru a putea explica proprietatile si evolutia sa! Asa a aparut notiunea de „materie intunecata”, invizibila pentru instrumentele noastre. Nu inseamna nici praf cosmic, nici stele ultrapitice si putin luminoase, nici neutrini, nici planete mari dar intunecate. Nici un fel de materie cunoscuta pe Terra! Dar atunci ce? „Wimp” – au spus unii, particule extrem de mici si care nu interactioneaza cu nici un alt fel de particule cunoscute. Nu toti au fost insa de aceeasi parere: printre acestia, Prof. Mordehai Milgrom de la cunoscutul Institut Weizmann din Israel.
          
          Cât de mica poate fi acceleratia unui corp?
          
           Care ar fi insa alternativa? Modificarea legilor lui Newton, aplicate si respectate de peste trei secole! De ce nu, isi spune Prof. Milgrom, si „inventeaza” MOND – Modified Newtonian Dynamics – noua sa ipoteza de lucru! „Modificarea” consta in faptul ca de data aceasta, chiar daca forta exercitata asupra unui corp scade pâna la zero, acceleratia sa nu poate scadea dincolo de o anumita valoare minima: o zecime de miliardime din acceleratia gravitationala a Pamântului.
           Teoria MOND poate explica foarte bine in particular miscarea galaxiilor foarte putin luminoase si ofera o alternativa tentanta la ipoteza masei lipsa (masei intunecate), a carei proportie in Univers ar trebui sa fie enorma (in jur de 90 la suta) si sa mai si varieze de la o galaxie la alta. Mai mult, cercetatorii au inceput sa ia si mai in serios MOND, din momentul in care ea a oferit o explicatie rapida si satisfacatoare a rezultatelor experimentului Boomerang care, in luna martie 2000, a masurat din nou radiatia de fond (celebra radiatie-relicva ramasa din vreme Big Bang-ului). Ca sa nu mai vorbim de posibilitatea de a obtine in acest fel un raspuns la o stranie intrebare ridicata de sondele care au depasit limitele Sistemului Solar
          
          Exista o bariera extrasolara?
          
           Lansate in 1972-1973, sondele Pioneer 10 si 11 si-au facut „datoria”, investigând planetele Saturn si Jupiter, dupa care au pornit pe drumul fara intoarcere care urma sa le scoata din Sistemul Solar. Si astfel, la inceputul anilor ’80 sunt gata sa depaseasca planeta Pluton. Insa – stupoare: viteza lor este incetinita dincolo de orice calcule si previziuni! O forta nu foarte mare – de fapt, de zece miliarde de ori mai mica decât gravitatia terestra – le tragea pur si simplu inapoi. Ca si in cazul sondelor Galilei si Ulise. Si nu putea fi vorba nici de celebra „Planeta X” care tot era cautata acum câtiva ani, nici de vântul solar, nici de pierderi de gaz sau de energie electrica. Ar putea fi MOND o explicatie? Mordehai Milgrom este de parere ca da, dar asteapta ca teoria sa progreseze si sa mai aflam macar cum ajunge sa se stabilizeze acceleratia unui corp la valoarea minima mai sus amintita…
          
          Alegere dificila
          
           Fizica actuala se bazeaza pe doi piloni: Galileo Galilei si Isaac Newton. Cu ei s-a nascut Fizica si teoriile lor au fost extinse de numeroase alte genii – Einstein, de exemplu – pentru a se putea explica cât mai bine si in cât mai mare masura tot ce ne inconjoara. Vor trebui schimbate toate acestea? Vor fi necesari alti piloni pe care sa fie construit un nou edificiu al intelegerii Stiintifice a Naturii? Unii dintre cercetatori sunt de parere ca „vechile” legi trebuie mentinute si trebuie acceptata existenta acestei misterioase si invizibile materii intunecate. Altii spun ca trebuie sa ne pregatim pentru… „altceva”, de vreme ce experientele lui Galilei in turnul inclinat din Pisa nu au fost niciodata verificate in conditiile spatiului cosmic. Oricum ar fi, viitorul se arata plin de noi surprize si alegerea pe care fizicienii vor trebui sa o faca este departe de a fi una usoara…