O noua bomba „literara”

           Dupa „lucrarile lui Brâncusi”, dupa „scrisorile lui Eminescu si Veronica Micle” descoperite în America, anul trecut si dupa profetiile „profesorului” Hâncu în legatura cu cresterea nivelului de sedimente care anunta cutremure daca nu mâine, atunci sigur la anul ce vine, iata ca moda „bombelor” (altele decât cele anuntate prin piete) revine în actualitate. Acum, cineva, numit codificat „istoricii si lingvistii ieseni”, vorbesc despre o fiica nelegitima a lui Eminescu, zamislita de Veronica Micle.

           Dupa „lucrarile lui Brâncusi”, dupa „scrisorile lui Eminescu si Veronica Micle” descoperite în America, anul trecut si dupa profetiile „profesorului” Hâncu în legatura cu cresterea nivelului de sedimente care anunta cutremure daca nu mâine, atunci sigur la anul ce vine, iata ca moda „bombelor” (altele decât cele anuntate prin piete) revine în actualitate. Acum, cineva, numit codificat „istoricii si lingvistii ieseni”, vorbesc despre o fiica nelegitima a lui Eminescu, zamislita de Veronica Micle. Sa vedem ce zamisleste mintea unei profesoare din comuna Motca, satul Boureni: Se pare ca în acest sat a existat o femeie pe nume Valeria Sturza care scria poezii, ca tot românul. Pâna aici nimic interesant. Nebunia începe din momentul în care de aici se tese o întreaga gogoasa de matase. Aici, în acest sat din judetul Iasi, femeia care scria poezii, si acum intram în dadaism, „era copilul lui Eminescu si al Veronicai Micle si a vazut lumina zilei la Manastirea Varatec, unde a sfârsit si mama ei.” Afirmatiile nu se opresc aici, povestea curge netulburata la vale: Nu s-a putut stabili cu exactitate data nasterii acestui copil însemnat, dar probabil ca acest lucru s-a întâmplat cândva spre sfârsitul marelui poet. Cum celebra iubita a lui Eminescu simte ca e însarcinata, în ce fel a ajuns în aceasta stare nimeni nu mai stie, ea se retrage la Varatec unde apuca sa o nasca pe viitoarea poeta, dupa care moare. Desi nu se stie cum o chema pe sarmana fata, care nici nu stim daca a existat, ea a sosit în satul Boureni si nu oricum, ci cu numele de Sturza pentru ca între timp cea despre care nu stim când s-a nascut si cum o chema înainte, s-a casatorit cu boierul Sturza Mihai. Un bunic al profesoarei care povesteste aceasta patanie este adus în discutie pentru ca a copiat pe un caiet dictando poeziile fiicei nelegitime a lui Eminescu. Iar când a murit nefericita poeta din Boureni, ea avea aceeasi vârsta ca si poetul national decedat în 1889. Exista si un profesor care a studiat povestea asta abracadabranta, dar nimeni nu-l mai poate întreba nimic pentru ca a murit acum câtiva ani. Cam asta e. Dar ce legatura sa existe între o poeta pe numele Valeria Sturza si o fiica nelegitima a poetului national nimeni nu poate sa ne spuna. si totusi ceva real este la mijloc, o potriveala pe care eminescologul Dumitru Vatamaniuc o lamureste fara drept de apel: E vorba despre o confuzie, zice domnia sa, Valeria Sturza a fost fiica Veronicai Micle si a sotului ei, profesorul Stefan Micle, rectorul Universitatii din Iasi la acea vreme”. Un bun exemplu cum se poate extrage dintr-o confuzie o bomba litera cu iz folcloric si cu multa lipsa de carte. Ca scoala din Boureni ar trebui sa se numeasca, si se numeste de o vreme, „Valeria Sturza” este poate singura ratiune pentru care s-a iscat toata aceasta poveste aiuritoare.
          
          Academia Româna, la Palatul Parlamentului
          
           Luni, Palatul Parlamentului care de obicei este animat de pasii grabiti ai politicienilor care au primit dreptul de a se numi parlamentari, a cunoscut un moment de gratie, un moment care nu se întâlneste în fiecare zi între zidurile acestei monumentale cladiri din inima Bucurestiului: Institutul National pentru Studiul Totalitarismului, aflat sub egida Academiei Române a lansat, în forta, patru lucrari, noi aparitii editoriale, având ca tema câteva momente importante ale României moderne: „Ideologii si formatiuni de dreapta în România (volumul II)” de Ioan Scurtu, Cristian Troncota, Dana Beldiman si Natalia Tampa; „Distrugerea elitei militare sub regimul ocupatiei sovietice” de Alexandru Dutu si Florica Dobre, „Reforma agrara din 1945″ de Dumitru Sandru si „Rezistenta armata din Bucovina de Adrian Brisca.