Gheata arctica se topeste în lunile de vara, reducând zona înghetata din ocean, si se extinde apoi din nou în lunile de iarna, iar în urmatorii câtiva ani Arctica ar putea avea parte de primele zile de vara „fara gheata”, cu o suprafata foarte mica a banchizei arctice, au anuntat cercetatorii.
Însa, stratul de gheata a scazut ca urmare a încalzirii globale, iar oamenii de stiinta au realizat predictii referitoare la momentul în care Oceanul Arctic ar putea ramâne „fara gheata” în septembrie, perioada în care suprafata înghetata atinge minimul, la sfârsitul verii.
Termenul „fara gheata” folosit de oamenii de stiinta nu înseamna ca nu ar exista deloc gheata, ci se refera la scaderea suprafetei acoperita cu gheata sub un milion de kilometri patrati, doar 20% din acoperirea minima medie în anii 1980.
Asemenea conditii ar avea o serie de efecte, de la eroziunea costiera si augmentarea încalzirii prin reduce-rea capacitatii ghetii albe de a reflecta razele solare, pâna la cresterea presiunii asupra vietuitoarelor salbatice, cum ar fi ursii polari, mutarea speciilor de pesti în Oceanul Arctic si sporirea activitatilor umane, cum ar fi transportul maritim.
Studiul, realizat la Universitatea Colorado din Boulder, Statele Unite, a analizat literatura de specialitate existenta cu privire la proiectiile referitoare la banchiza si datele asupra suprafetei banchizei din modelele climatice pentru a afla informatii despre modul în care s-ar putea schimba zilnic regiunea arctica în viitor.
Publicat în jurnalul stiintific „Nature Reviews Earth and Environment”, studiul a constatat ca cea mai timpurie luna septembrie „fara gheata” ar putea avea loc între anii 2020-2030, în toate scenariile privind cantitatea de gaze cu efect de sera introdusa de oameni în atmosfera, si este probabil sa aiba loc pâna în 2050. Cercetatorii au declarat ca toate previziunile anterioare privind Arctica „fara gheata” sunt concentrate pe conditiile medii lunare pentru luna septembrie, însa analizele lor arata ca acest lucru s-ar putea întâmpla zilnic, mai degraba decât pentru o luna în ansamblu, cu câtiva ani mai devreme.
Alexandra Jahn, profesor asociat în domeniul stiintei atmosferei si oceanelor si cercetatoare la Universitatea Colorado a declarat: „Când vine vorba de comunicarea a ceea ce oamenii de stiinta se asteapta sa se întâmple în Arctica, este important sa prezicem când am putea observa în Arctica primele conditii fara gheata, care vor aparea în datele satelitare zilnice”.
Cercetatorii au descoperit ca prima aparitie zilnica a conditiilor „fara gheata” este de asteptat, în medie, cu patru ani mai devreme si s-ar putea întâmpla peste 10 ani sau mai devreme, informeaza DPA/Agerpres.
Acest lucru înseamna ca aceste conditii „fara gheata” observate în datele satelitare zilnice ar putea sa apara chiar mai devreme decât în modelele lunare si, potential, în anii 2020, potrivit studiului. Studiul a mai indicat ca Arctica ar putea fi frecvent „fara gheata” în luna septembrie între anii 2035 si 2067 în scenarii cu o cantitate mai mare de emisii de gaze cu efect de sera, cu o posibila mica întârziere în cazul scenariilor cu o cantitate mai mica de emisii.
Într-un scenariu cu o cantitate intermediara de emisii, o situatie existenta în prezent, Arctica ar putea ramâne „fara gheata” doar din august pâna în octombrie, însa în cazul celui mai ridicat nivel de emisii pâna la sfârsitul acestui secol ar putea exista conditii minime de gheata pâna la noua luni pe an.
Însa, banchiza s-ar putea reface rapid daca temperaturile scad, au precizat oamenii de stiinta. „Spre deosebire de calota glaciara din Groenlanda care a avut nevoie de mii de ani ca sa se refaca, chiar daca topim toata gheata arctica, daca reusim în viitor sa eliminam CO2 din atmosfera pentru a inversa încalzirea gheata marina va reveni într-un deceniu”, a spus Alexandra Jahn.
NICUSOR DINCA
Comentarii