1. Frank Frazetta artistul care l-a sfidat pe Walt Disney

          „Pentru el, lumea reala nu exista, caci si-a gasit refugiul în lumea creata de talentul sau inconfundabil” – aceasta este una dintre etichetele pe care criticii i-au pus-o pictorului si graficianului de exceptie care este Frank Frazetta. Nascut la New York în 1928, „omul care traieste doar printre vise” si-a naucit pur si simplu parintii înca de pe la sase ani, atunci când, în loc sa învete sa scrie, a început sa deseneze scene din povestile pe care le auzise.

          „Pentru el, lumea reala nu exista, caci si-a gasit refugiul în lumea creata de talentul sau inconfundabil” – aceasta este una dintre etichetele pe care criticii i-au pus-o pictorului si graficianului de exceptie care este Frank Frazetta. Nascut la New York în 1928, „omul care traieste doar printre vise” si-a naucit pur si simplu parintii înca de pe la sase ani, atunci când, în loc sa învete sa scrie, a început sa deseneze scene din povestile pe care le auzise. Considerat de critica unul dintre cei mai precoce pictori ai secolului XX, Frank Frazetta este admis – atentie! – la opt ani în Academia de Arte Frumoase din Brooklyn, fiind remarcat si promovat de însusi presedintele acesteia, Michael Falanga. Ce fel de cariera putea sa urmeze acest om? Una triumfala, desigur. Si totusi…
          La vârsta de numai 16 ani, pe când numele lui Walt Disney devenise deja celebru în toata lumea, Frank Frazetta comite un gest de fronda la adresa gigantului filmului de animatie. Poate ca prea încrezator în sine si cu rebeliunea conferita de adolescenta, Frank refuza oferta lui Disney, care era încântat de grafica si picturile sale (ulei, dar si acuarela). A fost, probabil, decizia care i-a modificat întreaga viata. Caci genialul artist si-a „pierdut” numerosi ani creând pentru reviste dintre cele mai diverse si ajungând faimos doar în acest mod. Lumea fantastica zamislita de el a atras numeroase edituri, Frazetta devenind si unul dintre primii zece ilustratori de carte din SUA.
          Din fericire pentru cariera acestui „pelerin prin tarâmuri inventate de o imaginatie debordanta”, artistul se opreste, la 37 de ani, din risipirea talentului sau urias prin diverse publicatii si începe o cariera propriu-zisa de pictor. În 1965 si 1973 el creeaza cele mai frumoase opere ale sale: picturi în ulei, schite în carbune colorat si în penita. Critica de specialitate îsi da seama ca Frazetta „si-a adunat gândurile si ca a ajuns la maturitatea artistica prevestita de tot ce facuse pâna atunci. Ciclurile sale dedicate „Stapânului lumii”, „Zeitelor” si „Epocii preistorice” au fost adunate în zeci de albume de mare succes. I s-au dedicat numeroase studii elogioase si a fost declarat, la vârsta de 44 de ani, „unul dintre cei mai talentati pictori ai fantasticului”. Din nefericire, în ultimele decenii maestrul a suferit foarte mult din cauza glandei tiroide si activitatea sa nu a mai avut acelasi randament. Dar el este multumit ca publicul îi recunoaste imediat „liniile”, asa cum se întâmpla cu marile nume ale artei plastice.
          
          2. Cel mai inventiv om al mileniului II
          
          Vaucanson, „rivalul lui Prometeu”
          
          Superlativul cu care este aureolat inventatorul francez Jacques de Vaucanson – de catre istoricii ingineriei mondiale – este pe deplin îndreptatit. Omul de geniu care si-a uimit contemporanii cu „jucariile” sale este de fapt marele precursor al robotilor, el „însufletind” obiectele cu aproximativ 250 de ani înainte de marea inventie a secolului XX.
          Nascut la Grenoble în 1709, Vaucanson – fiul unui fabricant de manusi – a avut în tinerete un destin întortocheat. El se calugareste si nu ar fi parasit viata monahala daca însusi staretul manastirii nu i-ar fi spus, dupa doi ani, ca ar fi pacat sa nu-si exploateze talentul de „fabricant de masinarii”. Revenit în viata civila, el studiaza cu asiduitate de autodidact mecanica, anatomia si filosofia. Devine un pasionat al aducerii la viata al obiectelor construite de el, dupa principiul filosofic însusit din scrierile adeptilor lui Descartes, si anume cel al „anatomiei miscatoare”. Si astfel, în anul 1738 finalizeaza primul sau „robot”, „Cântaretul la flaut”; acesta avea înaltimea de 1,5 metri si putea emite 12 melodii. În anul urmator creeaza „Cântaretul la tamburina” (care putea sa bata ritmul din picioare) si capodopera cu care a uimit întreaga Europa, „Rata care are digestie” (titlul original).
          Incredibila realizare a lui Vaucanson a fost luata la început în derâdere. Dar când inventatorul a prezentat-o la Academia de stiinte din Paris, martorii au aplaudat-o minute în sir. „Rata” putea sa dea din aripi (alcatuite din 400 de piese), sa ciuguleasca graunte, sa le „digere” (le toca într-un sistem pe baza de roti dintate) si sa elimine ceea ce a digerat (simularea excretiei)! Intestinele pasarii au fost facute de inventator din cauciuc natural. Vaucanson era la curent cu descoperirea arborelui de cauciuc, în Brazilia, de catre compatriotul sau Charles Marie de Condamine. Vaucanson a construit si un dispozitiv de prelucrare al latexului, pentru maruntaiele „Ratei”.
          Nici un comentariu nu a fost mai elogios decât cel facut de însusi Voltaire: „Acest om este rivalul lui Prometeu… El a furat focul divin si a dat viata celor neînsufletite”… Se spune ca Vaucanson a devenit un om bogat numai prin prezentarea acestei „Rate” miraculoase prin diverse expozitii din Europa. Din nefericire, aceasta minunatie a fost furata, iar ceilalti doi „roboti” au fost distrusi în timpul Revolutiei franceze. Replici ale masinariilor lui Vaocanson se gasesc acum si la micul Muzeul al „Viselor Mecanice” din Grenoble.
          Din 1741, celebrul faurar trece la probleme mai „serioase”. Este numit inspector sef al manufacturilor de matase, unde geniul sau este la fel de activ. Nu numai ca organizeaza etapele activitatilor de profil, dar si inventeaza noi dispozitive pentru marirea eficientei obtinerii matasii. În aceasta privinta, Vaucanson a avut de furca cu muncitorii, care-si vedeau periclitate locurile de munca. Inventatorul a contribuit din plin la dezvoltarea industriei matasii în Franta, care se afla într-o acerba concurenta cu Anglia în aceasta privinta… La numai 35 de ani, primul creator de roboti mecanici este primit în Academia de stiinte franceza. În 1782 avea sa se stinga din viata la Paris, lasând în urma sa o colectie încantatoare de alte mecanisme, cum ar fi cutii muzicale, pasari care ciripesc si multe alte jucarii de geniu pentru acea epoca.