ANUL 2001 in stiinte

          Celebra revista americana Discover („sora” a la fel de celebrului post TV Discovery), are obiceiul ca în luna ianuarie sa faca un „inventar” al inventiilor si descoperirilor anului precedent si sa aranjeze un top al celor mai importante 100 de întâmplari din lumea stiintei si tehnologiilor (pe care jurnalistii revistei o considera a 4-a Putere a lumii moderne, (dupa Legislativ, Executiv si Puterea Judecatoreasca – si înaintea Puterii Financiar-Economice (!) si a Mass Media). Desigur, nu poate fi vorba de un clasament în adevaratul sens al cuvântului (caci nu poti compara rezultatele din arheologie cu cele din astronomie sau informatica), dar o lista a valorilor se poate face, fara o ordine de prioritate, fireste.

          Celebra revista americana Discover („sora” a la fel de celebrului post TV Discovery), are obiceiul ca în luna ianuarie sa faca un „inventar” al inventiilor si descoperirilor anului precedent si sa aranjeze un top al celor mai importante 100 de întâmplari din lumea stiintei si tehnologiilor (pe care jurnalistii revistei o considera a 4-a Putere a lumii moderne, (dupa Legislativ, Executiv si Puterea Judecatoreasca – si înaintea Puterii Financiar-Economice (!) si a Mass Media). Desigur, nu poate fi vorba de un clasament în adevaratul sens al cuvântului (caci nu poti compara rezultatele din arheologie cu cele din astronomie sau informatica), dar o lista a valorilor se poate face, fara o ordine de prioritate, fireste. Însir, pentru cititorii Magazin-ului, câteva dintre aceste productii ale lui Homo faber, alegerea fiind, bineînteles, personala. Iata-le…l S-a bucurat de mare apreciere ideea construirii unui bloc de locuinte de 48 de etaje, din materiale speciale (otel, sticla, beton, compozite), cu tuneluri de vânt pe suprafata cladirii si spatii goale între coloanele turnului, spatii în care vor fi instalate turbine eoliene silentioase (palete de 7 metri) si capabile sa asigure 20% din nevoia de energie a straniului zgârie-nori. Proiectanta: firma BDSP Partnership, un consortiu anglo-germano-olandez.l A doua, în clasamentul meu, ar fi cea a modelului matematic de transfer al caldurii pe glob, elaborat de meteorologii Kevin Trenberth si Julie Caron. Analizând datele furnizate de reteaua de sateliti meteo si folosind un supercomputer pentru calcule, cei doi au descoperit ca atmosfera planetei este o „uzina de aer” extraordinar de complexa, care la latitudinea de 35 grade transfera 78% din fluxul total de caldura al emisferei nordice si 92% din cel al emisferei sudice; abia de la acest nou model se poate studia corect fenomenul încalzirii globale si efectului de sera, spun cercetatorii.l Trei: surprinzatoarea observatie a microbiologului Derel Lovley de la Universitatea Massachussets din Amherst, aceea ca niste micro-organisme de tipul bacteriilor, numite extremophile, incredibile vietuitoare pe lânga „hornurile” din fundul oceanelor, la temperaturi si presiuni foarte înalte sunt capabile sa sintetizeze aurul dintr-o solutie continând pretiosul metal. Concluzii: depozitele aurifere de pe Terra ar putea fi pur si simplu excretii ale acestor bacterii, din perioada când atmosfera Pamântului nu continea deloc oxigen, organismele primitive aparute în oceanul primar supravietuind prin metabolizarea metalelor dizolvate în apa; dar si: extremophilele pot deveni, de ce nu, „mineri”, în minele de aur ale oceanului planetar sau în bazinele cu reziduuri aurifere.l Hyperion este al patrulea favorit al meu, cules din revista Discover: o cvadricicleta construita de roboticienii de la Universitatea americana Carnegie Mellon, pentru viitoarele expeditii pe Marte. Hyperion se „hraneste” cu raze de soare, pe care le culege cu un panou solar orientabil, miscat de un mic computer sofisticat în asa fel încât sa-l urmareasca permanent pe „parintele Sistemului Solar. Electromotorul, microsupercomputerul si întregul sistem de locomotie au raspuns perfect la toate testele la care a fost supus Hyperion, într-un coclau de pe lânga Cercul Polar de Nord – si a fost în consecinta, trimis la Jet Propulsion Laboratory, pentru ca NASA sa-i puna la treaba.l Cinci: spintronica. A aparut în cultura lumii o noua tehnologie care combina elementul spin, moment de rotatie a electronului, cu computeristica. Inginerii de la IBM (Centrul de Cercetari Almaden) si universitarii de la Maryland se ocupa de asta, folosindu-se de stranietatea fizicii cuantice, vor aduce, spun ei, pe scena festiva a mintilor lumii, microcircuite de mii de ori mai rapide.
          În sfârsit, al saselea eveniment ingineresc pe care îl aleg, din cele 100 Discover-iene: isprava robotului cosmic NEAR, care s-a întâlnit cu asteroidul Eros, în februarie trecut, dezvaluindu-si toate secretele, prin cele 160000 de fotografii pe care le-a luat, transmise toate, în buna regula, pe Pamânt, „marfa” pentru viitori cavaleri cuceritori ai Sistemului Solar. O performanta extraordinara, pentru care NASA merita aplauzele noastre.