La granita dintre statele americane Utah si Arizona, in plina zona desertica, a fost descoperita – abia in anul 1909 – „Valea podurilor de stânca” (vechea denumire data de indienii de Navajo). Tinuturile total inospitaliere i-au tinut departe pe colonistii albi, dar o data ce-au aflat de acest veritabil atelier de sculptura a naturii, au declarat-o monument national sub numele de Monument Valley.
La granita dintre statele americane Utah si Arizona, in plina zona desertica, a fost descoperita – abia in anul 1909 – „Valea podurilor de stânca” (vechea denumire data de indienii de Navajo). Tinuturile total inospitaliere i-au tinut departe pe colonistii albi, dar o data ce-au aflat de acest veritabil atelier de sculptura a naturii, au declarat-o monument national sub numele de Monument Valley.
MAIESTRIA TORENTELOR DE APA
Cum s-au putut forma aceste gigantice „curcubee de piatra” (cum se traduc din dialectul indienilor Paiute, marii rivali ai triburilor Navajo)? Geologii spun ca, acum 80 de milioane de ani, de pe coamele muntilor Navajo au izbucnit numeroase izvoare. Apa, coborând navalnic spre zonele de roca silicioasa si calcaroasa, a erodat cu tenacitate tot ce le-a stat in cale, iar directia aproape verticala a torentelor a condus la formarea unor poduri suspendate, mai mult sau mai putin arcuite. Se pare ca alura acestor „arcuri de triumf” naturale s-a definitivat acum 13 milioane de ani, când regiunea bogata in ape si precipitatii a devenit una desertica.
83 DE SCULPTURI PENTRU VESNICIE
Pe o suprafata de numai 65 de hectare, câte are Monument Valley, s-au conturat nu mai putin de 83 de arcuri stâncoase, multe dintre ele având picioarele de o parte si de alta a canionului central Navajo. Cele mai impresionante prin dimensiunile lor colosale sunt Raibow Bridge (Podul Curcubeu) si Landscape Arch (Arcul Peisajului). Campionul masivitatii este Arcul Peisajului; acesta are la baza o deschidere de 89 de metri si se inalta la 30 de metri deasupra canionului. Specialistii spun ca aceasta opera se datoreaza preponderent eroziunii produse de vânt. Asediata de razele Soarelui, aceasta bolta isi pune in evidenta splendida culoare brun-roscata (structura caramel). Din pacate, o portiune a arcului mai are doar o grosime de 1,8 metri, ceea ce il face vulnerabil in viitoarele secole. Deschizatura Podului Curcubeului este cu 4 metri mai mica (aproximativ lungimea unui teren de fotbal), adica 85 de metri – latime suficienta pentru o autostrada cu câte patru benzi pe sens. Grosimea boltii variaza intre 10 si 30 de metri, fiind mult mai robust decât Arcul Peisajului. In apropierea celor doua „curcubee” troneaza Arcul Delicat, sculptat intr-o fantastica roca de nuanta roz. Monument Valley este considerata o minune a regnului amineral, unica in intreaga lume.
Din nou „paranoia Sputnik”?
Fenomenele neidentificate, de tip OZN sau de alta natura, observate pe cer,...
Comentarii