5+1 scenarii ale dezastrului
Au trecut doua saptamâni de la dezintegrarea navetei Columbia si întrebarile sunt mai numeroase decât raspunsurile. Întrebarea capitala în astfel de situatii este „care a fost cauza accidentului fatal?”.
5+1 scenarii ale dezastrului
Au trecut doua saptamâni de la dezintegrarea navetei Columbia si întrebarile sunt mai numeroase decât raspunsurile. Întrebarea capitala în astfel de situatii este „care a fost cauza accidentului fatal?”. Ron Dittemore, directorul de zbor al navetei spatiale, se arata rezervat în ipoteze, dar ziaristii deja au inventariat 5 posibile cauze pentru dezintegrarea Columbiei la intrarea în atmosfera. Prima ipoteza, aceea ca o bucata de material izolator de pe rezervorul principal de combustibil s-a desprins si a avariat într-o oarecare masura scutul termic, format din placi ceramice, situatie în care naveta a devenit vulnerabila la reintrarea în atmosfera Pamântului. O ipoteza pomenita cu obstinatie aproape o saptamâna, o ipoteza-vedeta la care NASA a renuntat brusc. Ron Dittemore a recunoscut ca o bucata de material s-a desprins de rezervor avariind oarecum scutul termic de pe aripa stânga, dar argumenteaza ca si alte navete au pierdut placute ceramice si misiunile n-au fost puse în pericol. Adevarul este ca e destul de putin probabil ca o spuma izolanta de o jumatate de metru lungime sa cauzeze o stricaciune majora navetei. De altfel filmul incidentului a fost analizat si s-a constatat ca misiunea nu era pusa în pericol. Dar daca NASA s-a înselat? Asta este o întrebare la care Ron Dittemore n-a raspuns. O alta ipoteza este ca naveta a intrat în atmosfera într-un unghi nepotrivit, ceea ce a devenit fatal în minutele ulterioare. O reintrare sub un unghi gresit ar fi putut duce la o încalzire exagerata a structurii si în final la explozia ei. Totusi, traiectoria nu se stabileste ad hoc, ea este prestabilita de computer, este aceeasi la fiecare misiune, si nimeni nu se joaca cu traiectoriile. În plus, NASA a spus ca pâna în momentul dezintegrarii, naveta era perfect controlabila si executa programul de reintrare fara nici o abatere. O a treia ipoteza pomeneste despre carlinga navetei, care, fiind uzata, ar fi cedat la reintrare, luând foc(?). E drept ca naveta Columbia era cea mai veche din flotila NASA, dar garantia ei era de 100 de misiuni în spatiu. Or ea nu se afla decât la cea de-a 28-a! Se mai vorbeste de un scurt circuit care ar fi provocat un incendiu la bord. Exista probabil suficiente metode de a stinge un scurtcircuit în naveta, asa încât ipoteza cade aproape de la sine. În fine, cea mai fantezista la urma, naveta s-ar fi ciocnit cu un meteorit cu exact 16 minute înainte de aterizare!
O ipoteza ceva mai serioasa
Exista ceva misterios care i-au facut pe responsabilii NASA sa renunte la ipoteza-vedeta a bucatii de spuma izolatoare desprinse de pe rezervor la lansare. Si unul dintre motive este cel adus de armata. Publicatia americana „Aviation Week & Space Technology” a anuntat vinerea trecuta ca US Air Force a facut fotografii de la sol ale navetei (de la baza aeriana Kirtland, New Mexico) cu 3 minute înainte de dezintegrarea ei (7,57). Revista cita surse apropiate ale anchetei. Desi nu sunt de o calitate foarte grozava (vezi foto de pe prima pagina), se spune ca în fotografii se poate observa ca aripa stânga era deteriorata în zona de lânga fuselaj! Cu un minut înainte de dezintegrare, naveta prezenta o anomalie grava la aripa stânga care era pe punctul de a se rupe! Fotografiile, despre care Michael Kostelnik, administrator adjunct la NASA spunea ca „vor fi analizate cu atentie”, vin sa sustina o observatie anterioara a Administratiei care vorbea despre ultimele 32 de secunde înainte de explozie, când a fost înregistrata o crestere brusca a temperaturii în aripa stânga, si a factorului de rezistenta la înaintare. Totusi, fotografiile armatei nu raspund la întrebarea capitala. Ron Dittemore a declarat la o conferinta de presa ca ceea ce pare niste neregularitati în aripa navetei se poate datora rezolutiei si distantei de la care a fost facuta imaginea (61 km). Pe de alta parte, Dittemore a mai spus ca fotografiile facute în momentul lansarii, de pe rampa, „sunt de nefolosit din pricina ca nu sunt clare”!
Ce s-a putut întâmpla?
În acest moment, când toate celelalte scenarii dispar, se poate imagina unul mai aproape de realitate. Este posibil ca o trapa de la trenul de aterizare sa se fi deschis, poate întreg trenul de aterizare de pe aripa stânga sa fi iesit brusc sau poate o bucata întreaga din aripa stânga s-a desprins, ceea ce a provocat iesirea de sub control a navetei si explozia finala. Se poate vorbi chiar despre o fisura structurala în aripa stânga, care a permis temperaturii extreme, în jur de 1.400 grade Celsius, sa atace structura de aluminiu si grafit a aripii care nu rezista decât la o temperatura de 175 de grade. Oficialii NASA au anuntat marti ca au gasit o bucata din aripa stânga, ceea ce ar putea duce la o analiza mai exacta a cauzelor catastrofei. Dar, totusi, ce a provocat deteriorarea aripii? Este posibil ca structura aripii sa fi fost avariata mult mai serios la lansare, în cadrul incidentului pomenit de NASA. Se pare ca la reintrare, desprinderea unei bucati din aripa stânga a condus la iesirea de sub control a navetei care, în momentul când trebuia sa execute un viraj spre dreapta, a intrat într-un viraj necontrolat spre stânga. Imediat dupa aceea, nava s-a dezintegrat. Putem face legatura cu fotografia publicata saptamâna trecuta, în care erau vizibile doua crapaturi pe partea exterioara a aripii stângi si nu pe cea interioara, acolo unde se afla scutul termic. Un film realizat de un amator înaintea fotografiilor facute de US Air Force, si difuzat saptamâna trecuta de canalul de televiziune NBC, arata ca naveta a pierdut câteva bucati din structura ei pe când se afla deasupra statului Arizona, cu câteva minute înainte de dezintegrarea care s-a petrecut deasupra statului Texas.
Ce sanse de scapare au avut astronautii?
Se vorbeste si despre posibilitatea ca cei 7 astronauti sa fi fost salvati. La toate variantele nascocite, NASA a raspuns negativ. Realitatea este ca toti cei 7 au fost condamnati. O reparatie în spatiu? Ipoteza exclusa, astronautii nu aveau placute ceramice de schimb si nici nu puteau ajunge în cadrul unei iesiri în spatiu, sub burta navetei pentru a repara scutul. Si apoi cum sa repare o aripa care avea si niste crapaturi? S-ar fi putut refugia ei pe Statia Spatiala Internationala? Categoric nu, spune NASA, cele doua nave având traiectorii diferite, naveta neavând combustibil pentru a ajunge la SSI si nici un inel de cuplare. si apoi, de ce sa se refugieze daca NASA a stabilit ca misiunea nu avea probleme de securitate a zborului? Salvarea cu alta naveta? Unei alte navete i-ar fi trebuit câteva luni pentru a fi pregatita pentru o misiune de urgenta, si chiar daca Atlantis ar fi putut ajunge într-o saptamâna, echipajul ei trebuia sa fie compus din doar 2 cosmonauti pentru a face loc si celorlalti 7, plus ca acestia ar fi trebuit sa iasa prin spatiu pentru a face transbordarea. Las la o parte faptul ca solutia pare desprinsa din filmele de la Hollywood. În fine se mai vorbeste si despre un alt unghi de intrare. Acesta ar fi facut ca temperatura sa nu urce atât de mult, dar si asta ar fi pus în pericol misiunea, naveta având o viteza mult prea mare la aterizare.
Oricum, chiar daca se va afla motivul adevarat al dezastrului el nu va fi comunicat atât de repede precum au fost lansate ipotezele. Este posibil ca adevarata cauza a dezastrului sa ramâna secreta. În fond, cauza accidentului navetei Challanger de pe 28 ianuarie 1986 a fost comunicata doar dupa câtiva ani. Si se pare ca explicatia cu inelul de etansare este doar o ipoteza pentru marele public…
De ce dintii umani sunt sensibili la frig si la durere?
Poate pentru ca ei sunt mostenirea unor organe senzoriale care aveau, la...
Comentarii