Adesea crescuti pentru a regenera stocurile, fiind foarte apreciat ca aliment, somonul si alte cateva specii de pastravi sunt pesti care se inmultesc in apele dulci, dar isi petrec o mare parte din viata in apa marilor. Somonul din Atlantic isi depune ouale in apele curgatoare limpezi din nordul Europei si Americii de Nord. El isi petrece intre 1 si 8 ani in apele curgatoare inainte de a emigra in apele marilor unde va mai sta 1-4 ani. Apoi incepe migratia inversa, catre raurile limpezi si nepoluate. Dupa ce depun icrele multe din femele se intorc in mari iar altele mor ca si majoritatea masculilor.
Unde depun icrele?
Deoarece multi dintre somonii tineri nu pot ajunge in mare au fost infiintate ferme cu somoni unde acestia sunt crescuti pentru a fi redati circuitului natural. Hranit vreme de 4 ani in captivitate, somonul ajunge la o greutate de 45-65 kg. Somonii modificati genetic, din ce in ce mai des intalniti in crescatorii, sunt susceptibili de a le transmite pestilor care se afla in stare de libertate gene periculoase.
Orientarea somonilor
Considerata multa vreme unul din misterele naturii, migratia somonilor este pe cale de-a fi deslusita, sustine o echipa de cercetatori ai Universitatii North Carolina. Generatii de naturalisti au incercat sa elucideze acest mister al somonilor dar si al altor specii de broaste testoase marine ce reusesc sa se intoarca cu exactitate in aceleasi spatii pentru a se reproduce, atunci cand ating maturitatea. Noua teorie lansata recent isi propune explicarea modalitatilor prin care acesti pesti migratori isi gasesc de fiecare data drumul in amontele raurilor de unde au migrat in oceane. Imediat ce au eclozat in raurile cu ape dulci, somonii calatoresc mii de kilometri in ocean, pentru ca peste cativa ani, sa se intoarca in aceleasi rauri. Care este secretul orientarii lor? Noul studiu afirma ca atat somonii cat si testoasele se folosesc de particularitatile campului magnetic al Terrei reusind in acest fel sa nu greseasca drumul spre casa.
Apele curate readuc somonii
Daca la canadieni, milioane de somoni au disparut dintr-un rau renumit, fiind locul cel mai bun pentru a-si depune icrele, francezii se bucura ca dupa aproape un secol de absenta se reintorc somonii in Sena. In vara anului trecut in raul Fraser din Canada ar fi trebuit sa se intoarca pana la 10,6 milioane de somoni, insa, din nefericire, au ajuns aproximativ un milion. Biologul Stan Proboszcz din cadrul Watershed Watch Salmon Society declara ca nimeni nu stie ce s-a intamplat cu pestii, fiind emise tot fe-lul de teorii. Unii sustin ca somonii puteau muri din cauza infectarii cu un parazit ce traieste in Oceanul Pacific (raul se varsa in Pacific), iar altii spun ca disparitia s-ar datora schimbarilor climatice, temperaturile crescute fiind una din cauze. Pentru a proteja inmultirea somonilor, guvernul canadian a interzis pescuitul sportiv si comercial in acest rau. Dar, in timp ce din apele canadienilor dispar somonii, in Sena se reintorc. Acest lucru se intampla datorita calitatii apei, sunt de parere oamenii de stiinta francezi. La inceputul secolului 20, din Sena disparusera definitiv somonii, din cauza poluarii apei. Federatia Nationala a Pescuitului din Franta sustine ca la ora actuala in apele Senei ar inota aproximativ 1000 de somoni.
Somoni giganti
Anul trecut, in statul California a fost capturat un somon gigantic cu o lungime de 1,5 m si o greutate de 38 kg. In momentul capturarii, somonul cauta un loc sigur pentru depunerea icrelor. Biologul Doug Killam din cadrul California Department of Fish and Game’s Red Bluff declara ca acesta „probabil ca dupa ce a fost eliberat si-a depus icrele si a murit”. Dar recordul pentru capturile uriase la somon apartine unui exemplar prins in Alaska, cu o greutate de 57 kg. In apele curate traiesc pesti pradatori de dimensiuni mari. Pestii, sustin specialistii, sunt mai amenintati cu disparitia decat pasarile si mamiferele. Somonul este „vedeta” meniurilor pe baza de peste.
N. FLORIA
Comentarii