• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
duminică, 26 iulie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
duminică, 26 iulie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Fata necunoscuta a cuartului

Fata necunoscuta a cuartului

3 august 2011
in Glob
A A
Istoria cristalelor cunoaste multe versiuni si are numerosi adepti. Stiinta care se ocupa cu studiul structurii, formarii si proprietatile cristalelor, se numeste cristalografie. Cuartul este unul dintre cele mai raspandite minerale de pe pamant, avand in acelasi timp si un divers spectru cromatic. Mult apreciatele „flori de mina” au la baza cristale de cuart. Dupa afirmatiile specialistilor, se pare ca traim intre cristale. Aproximativ o treime din suprafata Pamantului este formata din cuart si bioxid de siliciu, la care se mai adauga o cantitate imposibil de apreciat, aflata sub ape. De cand se vorbeste despre cristale? Uitandu-ne mai atent, folclorul ne trimite spre negurile istoriei, aproape de inceputurile rasei umane.
Legendele unor continente (Lemuria, Mu, Atlantida) povestesc despre utilizarea cristalelor pentru a stoca si genera energia necesara vietii cotidiene.  Abuzul folosirii acestor energii ar fi fost una din cauzele ce au dus la distrugerea uitatelor continente. Cuartul, cunoscut sub denumirea stiintifica a-Cuart are compozitia chimica SiO2. In stare pura este incolor, insa impuritatile din cristal determina culoarea diferita a mineralului. In limba greaca Krystalos inseamna gheata. Plinius cel Batran sustinea ca aceste frumoase cristale au fost produse de un ger naprasnic, incat nici cea mai mare temperatura nu le-ar putea topi, iar aurarii din Muntii Apuseni o numeau „Piatra ghetoasa”.

Lume variata de culori

    Exista foarte multe tipuri de cuart, sub acest nume gasindu-se clasata o intreaga categorie de cristale. Printre ele amintim: agata – calcedonie de diverse culori; ametistul – cuart violet; ametrin – cuart galben cu violet; aventurin – cuart verde; calcedonie – diverse culori; carneol – calcedonie portocalie; citrin – cuart galben, cuart auriu; crisopraz – calcedonie verde; cristal de stanca – cuart incolor; cuart albastru – safir cuart; cuart fumuriu; cuart laptos; cuart roz; jasp – diverse culori, cuart de Nil; ochi de pisica – cuart chatoiant, maro roscat; ochi de soim – cuart chatoiant, negru; ochi de tigru – cuart chatoiant, galben cu maro, onix – alb, negru; si sardonix – rosu cu negru. Considerate adevarate talismane, multe dintre ele aducand, dupa cum sustin adeptii puterilor magice ale acestor cristale, beneficii sanatatii si vietii noastre. Cel mai mare cuart gasit avea 10 metri lungime si cantarea aproape 48 tone.

O comoara nepretuita

    Oamenii de stiinta au descoperit, nu cu mult timp in urma, ca elementul esential al formarii continentelor ar fi, nimeni altul decat… cuartul. Un studiu recent realizat de Marta Perez – Gussinye de la Universitatea din Londra si geofizicianul Anthony Lowry de la Universitatea de Stat din Utah, sustine ca intr-un viitor nu prea indepartat, oamenii de stiinta vor putea prezice viitoarele cutremure sau eruptii vulcanice cu ajutorul cristalelor de cuart. „Totul incepe de la cuart, el fiind cel mai slab dintre rocile componente ale continentelor. De-a lungul ultimelor decenii am invatat ca temperaturile inalte, apa si abundenta de cuart sunt factorii hotaratori in a face ca roca sa fie mai maleabila” – a spus geofizicianul Anthony Lowry. „Acest studiu uluitor – dupa cum relateaza ouramagazingplanet.com, citandu-l pe Greg Anderson, director de cercetare in cadrul Fundatiei Nationale pentru Stiinta, – scoate la lumina noi perspective in procesele referitoare la dinamica si deformarea continentala. Aceste descoperiri si studii sunt cheia intelegerii intregului proces de formare a continentelor”. Daca proprietatile cuartului vor fi folosite in anticiparea miscarilor tectonice, multe vieti omenesti vor putea fi salvate iar dezastrele lumii se vor limita.

IOANA FLORIA

ShareTweet
Articolul precedent

Principatul Monaco

Urmatorul Articol

Budinca de cartofi cu branza

Articole Similare

Glob

Presiune asupra muzeelor

20 iulie 2026

În timp ce vizitatorii admira scheletele de animale expuse într-un muzeu de...

Glob

Polenizatorii în pericol

13 iulie 2026

Oamenii de stiinta au descoperit modificari moleculare la bondarii expusi la un...

Glob

Capsula timpului a Americii

6 iulie 2026

„America’s Time Capsule”, o capsula nationala a timpului, unica într-o generatie, a...

Glob

O cometa neobisnuita

30 iunie 2026

Cometa 3I/ATLAS, care traverseaza în mare viteza Sistemul Solar, este probabil mult...

Glob

Experiment contraintuitiv

22 iunie 2026

Compania Google vrea sa elibereze 64 de milioane de tântari infestati cu...

Glob

Câta energie va consuma inteligenta artificiala?

15 iunie 2026

Un nou raport ONU cu privire la costurile de mediu ale tehnologiei...

Urmatorul Articol

Budinca de cartofi cu branza

Nectar de caise

Ten neted si catifelat

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

16 iulie 622 – Fuga profetului Muhammad la Medina

20 iulie 2026

Putine momente istorice au avut o influenta atât de profunda asupra unei...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Filme impresionante inspirate din mitologia greaca

20 iulie 2026

Putine surse de inspiratie au exercitat o influenta atât de puternica asupra...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Repere în istoria aeronauticii

20 iulie 2026

Motoare de avion, uniforme de aviator, documente rare, fotografii de epoca si...

Citeste mai departeDetails
Consultatii fara plata

Durere brusca în ficat?

20 iulie 2026

Când se îmbolnaveste, ficatul nu se manifesta prin durere, dar el nu...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Carne de pui sau de peste?

20 iulie 2026

Recomandarile care încurajeaza oamenii sa limiteze consumul de carne pentru o inima...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Salata cu legume si ton

20 iulie 2026

4 cartofi, 4 morcovi, 400 g ton scurs de sucul din conserva,...

Citeste mai departeDetails
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.