Una dintre cele mai fabuloase incursiuni în lumea pe care ochiul omenesc nu (mai) are capacitatea sa o vada este si aceea în universul vegetal. Cercetatorii sunt si ei fascinati de viata intima (dar nu a starletelor de carton), pe care doar microscopul electronic cu baleiaj o poate surprinde în aspectele ei cele mai pasionante.
Una dintre cele mai fabuloase incursiuni în lumea pe care ochiul omenesc nu (mai) are capacitatea sa o vada este si aceea în universul vegetal. Cercetatorii sunt si ei fascinati de viata intima (dar nu a starletelor de carton), pe care doar microscopul electronic cu baleiaj o poate surprinde în aspectele ei cele mai pasionante. Ceea ce apare la capatul unei migaloase munci de pregatire a esantioanelor si a unei si mai minutioase prelucrari computerizate ale imaginii poate fi numit un "suprarealism" vegetal, o adevarata capodopera, care pare mai degraba creatia unui artist. Si cu toate acestea este vorba despre creatiile fascinante ele naturii. Va prezentam alaturat o asemenea mostra "artistica" (reprodusa dupa "Muy Interesante"). Este vorba despre Pelargonium ignes, o planta cunoscuta la noi sub numele de "geranium", "napraznic" sau "priboi", o planta ornamentala foarte apreciata pentru culoarea ei. Ceea ce se poate vedea, marit de aproape un milion de ori, nu este un monstru fioros dintr-un film de groaza de proasta calitate, ci este o frunza de "priboi" pe suprafata careia se pot observa o multime de ace si mici glande (mai închise la culoare). Acestea din urma produc un ulei aromat care are rolul de a îndeparta insectele pradatoare. In momentul în care acestea aterizeaza pe frunze, ele explodeaza si împrastie aroma. Lumea vegetala se apara cu arme pe care omul înca nu le-a inventat, în ciuda arsenalului sau "inteligent".
2) BATALIA PENTRU MARTE
Dupa moneda unica, euro, dupa intentia de a dezvolta o retea de sateliti proprie, pentru navigatie, Europa intra pe fata în competitie cu SUA si de data asta tinta este extraterestra: planeta Marte. Aceasta, dupa ce, saptamâna trecuta, Agentia Spatiala Europeana (ASE) a facut primul pas spre explorarea martiana, lansând de la Baikonur (Kazahstan), cu ajutorul unei rachete Soyuz, prima sa sonda spatiala, botezata Mars Express. David Southwood, director stiintific la ASE, nu îsi ascunde bucuria: "Europa este în drum spre Marte… si suntem mândri de rapiditatea cu care am câstigat acest pariu… O asemenea aventura spatiala era de neconceput acum douazeci de ani. Facem acum primul pas. Sper ca liderii europeni sa înteleaga, cum e cazul cu cei din Franta, ca tarile dezvoltate trebuie sa aiba propriile proiecte în spatiu…". Calatoria "Expresului de Marte" care a profitat de apropierea maxima a "surorii" de Pamânt, situatie care se petrece o data la 17 ani, când cele doua planete se afla la doar 55 milioane kilometri, va dura aproape sapte luni. Cu cinci zile înainte de a se plasa pe o orbita martiana, un modul de constructie britanica, numit Beagle 2, se va detasa de sonda si va "ateriza" pe suprafata lui Marte. Ajuns acolo, Beagle 2, care poarta numele corabiei folosite de Charles Darwin, se va deschide ca un ceas de buzunar, îsi va desface cele patru panouri solare si va scoate un brat robotic care va culege mostre de sol martian, datele obtinute urmând a fi transmise spre Pamânt. Cursa spre Marte pare sa fie motivata de o idee care ar putea fi rezumata în doua întrebari: S-ar putea petrece o catastrofa similara cu cea de pe Marte si pe Pamânt? Si daca se va întâmpla asta, ar putea Omul sa se mute pe Marte? Întrebari de roman SF, atâta vreme cât motivele reale ale "cuceririi" Planetei Rosii pot fi cu totul altele…
Comentarii