Neurologii sustin ca memoria e un model de conexiuni intre neuroni, stocat in creier. Cum functioneaza si cat de buna este memoria noastra? Sunt intrebari la care oamenii de stiinta incearca sa dea raspunsuri cat mai aproape de realitate. Pentru a afla cum functioneaza memoria, cercetatorii de la Princeton au studiat legatura dintre activitatea creierului si procesul prin care ne amintim imagini. Dupa parerea lor, oamenii cand isi amintesc ceva ar „calatori in timp”, inapoi in momentul si in contextul in care s-a format amintirea respectiva. Oamenii de stiinta sustin ca atunci cand ne aflam intr-o situatie anume, ceva ne atrage atentia si ne produce emotii, ganduri etc.
Ei bine, pentru a-si aminti, omul se retranspune imaginar in situatia respectiva, iar creierul genereaza din nou aceleasi emotii si ganduri. Kenneth Norman, profesor asistent de psihologie la Universitatea din Pennsylvania (coordonatorul studiului) impreuna cu alti cercetatori, s-au folosit de o tehnica performanta de scanare a activitatii cerebrale numita fMRI, tehnica ce detecteaza acele portiuni din creier care sunt cele mai oxigenate, fiind capabila sa dea o imagine in timp real a activitatii cerebrale. Cercetarile au demonstrat ca activitatea cerebrala atunci cand vedem sau ne amintim un chip de om este diferita fata de momentul cand vedem sau ne amintim o locatie sau ceva obisnuit.
K. Norman spunea ca „atunci cand incerci sa-ti amintesti ceva ce s-a intamplat in trecut, ceea ce faci este sa reinstalezi contextul mental al momentului respectiv. Daca reusesti sa te intorci la starea de spirit pe care o aveai atunci cand s-a desfasurat evenimentul pe care incerci sa ti-l amintesti, vei reusi sa-ti amintesti o serie intreaga de detalii. Tehnicile folosite in studiul nostru ne-au permis sa vizualizam cat de bine reusesc subiectii sa recupereze treptat, treptat starea lor mentala initiala”. Lumea stiintifica spera ca acest gen de studii sa ajute la vindecarea unor boli pentru care astazi nu exista leac.
Bebelusii au memorie specifica
Daca pana nu cu mult timp in urma, specialistii erau convinsi ca bebelusii nu poseda deprinderea de a memora inainte de-a implini opt-noua luni, iata ca rezultatele unor cercetari recente, cu privire la memoria bebelusilor sunt, de-a dreptul, uimitoare. Memoria pe termen lung a bebelusilor poate fi definita astfel: la cei de pana la sase saptamani – pe o perioada de 24 de ore, si de 4 luni pentru copiii cu varsta de 16 luni. Acest lucru dovedeste ca bebelusii au o memorie specifica. O alimentatie corespunzatoare pentru dezvoltarea memoriei pe termen lung este cruciala in primele optsprezece luni de viata, sustin cercetatorii de la scoala de Medicina a Universitatii din California.
Mecanismele prin care se formeaza memoria
Prin cercetarile realizate de oamenii de stiinta de la Universitatea Leicester, Marea Britanie, a fost identificata una din proteinele cheie care intervine in procesul de invatare si in formarea memoriei. Profesorul Andrew Tobin, cel care a facut descoperirea, spune ca „cercetarea s-a concentrat pe mecanismele prin care se formeaza amintirile. Asa am descoperit una din proteinele cheie cu rol in formarea memoriei si in invatare”. Substanta se gaseste in acea parte de creier unde sunt depozitate amintirile iar ca acestea sa devina accesibile, proteina trebuie activata.
Expertii au mai observat ca in timpul formarii unei amintiri, proteina sufera o schimbare specifica. Aceasta noua descoperire va avea importante aplicatii clinice.
Oamenii morocanosi au o memorie mai buna
Surprinsi sau nu de aceasta afirmatie facuta de o echipa de cercetatori de la Universitatea New South Wales, aceasta pare a fi situatia. Subiectii pe care a fost efectuat studiul, erau capabili sa-si aminteasca de trei ori mai multe obiecte atunci cand era frig, ploua, batea vantul si pe fundal se auzea o muzica clasica mai sumbra. „Am intuit si am descoperit ca dispozitia proasta cauzata de o vreme urata imbunatatea acuratetea memoriei”, spunea Joseph Forgas in studiul publicat in Jurnalul de Psihologie Sociala Experimentala. Acelasi om de stiinta sustine ca o stare de spirit mai proasta ii ajuta pe oameni sa se concentreze mai bine asupra mediului in care se afla si le imbunatateste modul de gandire, in timp ce fericirea tinde sa scada concentrarea. Cand esti fericit „esti cu capul in nori” se zice, nu-i asa? Cum noi nu prea avem motive de fericire si suntem aproape zilnic morocanosi, putem fi considerati niste oameni cu o memorie grozava.
I. FLORIA
Comentarii