Ca jurnalist de stiinta care ma învârt permanent în mediu social, am dobândit un instinct special în a dibui idei si oameni cu idei si cu dorinta de a le pune în practica. Si marturisesc ca asta mi se întâmpla permanent si aproape fara efort – dar, desigur, miile de articole scrise si miile de emisiuni de radio si televiziune realizate m-au transformat în atractor firesc, plus naravul de a pune în practica, de a construi, de a-i ademeni si pe altii la actiunile de constructie sociala.
Ca jurnalist de stiinta care ma învârt permanent în mediu social, am dobândit un instinct special în a dibui idei si oameni cu idei si cu dorinta de a le pune în practica. Si marturisesc ca asta mi se întâmpla permanent si aproape fara efort – dar, desigur, miile de articole scrise si miile de emisiuni de radio si televiziune realizate m-au transformat în atractor firesc, plus naravul de a pune în practica, de a construi, de a-i ademeni si pe altii la actiunile de constructie sociala.
Va voi vorbi astazi despre doua proiecte splendide, perfect realizabile, chiar repede si usor de înfaptuit. Unul se afla la mine pe birou, se numeste, deocamdata, Schita de proiect pentru „Piata lecturii” si mi-a fost adus de câtiva membri ai Asociatiei Editurilor cu Profil Pedagogic si ai Asociatiei Difuzorilor Particulari de Carte-Presa. Descris mie de Ion Mihail, prieten din zilele Revolutiei Române, proiectul înseamna nici mai mult nici mai putin decât blocarera unei strazi bucurestene (str.Edgar Quinet, acum spatiu de parcare) si edificarea, deasupra strazii, a unei cladiri din fier si sticla, practic transparenta, cu un singur etaj si mai multe încaperi separate prin glasvanduri si adapostind standuri permanente de carti, CD-uri, DVD-uri, casete audio, reviste (în toate formatele tehnice posibile), unu-doua anticariate, expozitii de fotografie si arta plastica, o mica scena pentru mici spectacole (recitaluri de poezie, muzica, teatru „foarte mic”), o cafenea literara, doua spatii în aer liber pentru lectura, vara. Cu trotuarele lasate libere si cu punerea în valoare, pe cât posibil, a fatadelor Universitatii si Facultatii de Arhitectura. Evident, cu instalatii de climatizare, sonorizare si ecrane mari si mici, presarate mai peste tot, pentru prezentarea culturii video si audio.
Deschisa 24 de ore pe zi, în toate zilele anului, „Piata” de sticla si fier din miezul Bucurestilor ar fi unicat european, evidentiind România în cultura lumii.
A doua propunere vine de la o izbânda a târg-muresenilor care a fost ridicarea unui monument în memoria lui Janos Bolyai. Dar nu este un bust, nici o silueta, nici un cavaler calare, ci rodul mintii extraordinarului Bolyai, pseudosfera nascuta în urma unui act de un imens curaj; încercând sa demonstreze, prin reducere la absurd, Postulatul V al lui Euclid, vechi de milenii, matematicianul de pe malul Muresului a inventat o matematica noua: geometria neeuclidiana, pe care a desavârsit-o apoi Lobacevski, Gauss si Euler. Invitat fiind la splendida serbare organizata la Târgu-Mures cu ocazia bicentenarului Bolyai si a dezvelirii statuii, am discutat cu localnicii despre cum putem fructifica straniul monument matematic. Si am ajuns la concluzia ca solutia ar fi organizarea, în fiecare vara, a unei tabere de geometrie neeuclidiana, la care sa participe, pentru doua saptamâni, vreo 15-20 studenti si
5-6 profesori de geometrie, din România si din tarile învecinate.
Deci, doua proiecte, pentru primul – Piata lecturii – ma adresez Primariei Bucurestiului si Ministerului Culturii si Cultelor, pentru cel de-al doilea – tabara de geometrie neeuclidiana – Primariei Municipiului Târgu-Mures si Ministerului Educatiei si Cercetarii.
Prima rezervatie de casaloti din lume
Dominica, un mic stat insular din Marea Caraibilor, a anuntat crearea primei...
Comentarii