Un „zacamânt de sanatate”, florile de câmp

           Biochimistul Ion Brad spune despre catina: este o farmacie într-o singura planta. Dr.

           Biochimistul Ion Brad spune despre catina: este o farmacie într-o singura planta. Dr. Ladislau Elthes, din Oradea, despre faimoasele lui ceaiuri de protejare a ficatului: traim în România pe un zacamânt de sanatate, florile de câmp, pe care nu vrem sa-l exploram! Vasile Cozac: cu siropurile mele (naturale) am usurat suferintele a mii de bolnavi – de ce nu exploatam descoperirea mea?… Asa-i la noi…
           La altii nu, caci biologi si farmacisti aflati în serviciul marilor „companii de sanatate” s-au transformat în globe-trotter-i, cautând leacuri miraculoase. Ei au descoperit, de pilda, ca membrii tribului Matsigenka din Peru cresc un fung, numit invenkiki, care este pus sa „infecteze” bulbul unei alte plante, un extraordinar energizant! Antropologul Glenn Shepard jr., care a trait alaturi de ei în jungla, a observat si o a doua buruiana „fermecata”: picaturi ale sucului extras dintr-o planta din familia Cyperaceae, puse în ochi, maresc enorm acuitatea vazului. Iar femeile tribului au, fiecare, în „tolba” de leacuri, spune Shepard, nu mai putin de 50 de medicamente naturale, facute din combinatiile a peste 270 de plante tropicale!
           În India: Debaprasad Chattopadhyay a descoperit la tribul Onge, de pe Insula Andaman, un amestec de ierburi care vindeca malaria. El asteapta ca marile companii farmaceutice care-l vor comercializa sa-si împarta câstigul cu membrii tribului Onge – gest superb, care a stârnit aplauzele tuturor botanistilor aflati la „cules” de informatii în India de Sud, dar si ale asociatiilor de protectie a mediului din toata lumea. Botanistii risipiti pe subcontinentul indian cauta, de pilda, remedii împotriva muscaturilor de sarpe veninos – au si descoperit ca taxolul, un drog utilizat de indieni (cules din scoarta unui mesteacan local), poate fi un excelent antidot –, dar poate fi si un medicament contra unor forme de cancer!
           Tot în goana dupa „aur verde”, biologi mexicani au intrat si în fauna, descoperind ca saliva unui liliac zburator local dizolva cheagurile de sânge. Dar, tot în America Latina, „bio-pirati” au încercat sa puna mâna pe un medicament herbal cu care vracii tribului brazilian Yawanawa vindeca infectiile intestinale. Iar filipinezul Isidro Shia vorbeste despre „antropologi” americani care, tot în goana dupa aur verde, au luat mostre de tesut organic de la membrii unui trib din regiunea Luzon, care, se pare, sunt imuni la cancer si diabet! (la fel li s-a întâmplat si unor centenari chinezi, „agresati” de biologi de la Duke University, din SUA). Poate cea mai dreapta, cea mai directa actiune s-a petrecut la Kerala, în India, unde s-au pus bazele unei banci de gene. Cu rezultate imediate, prin implicarea specialistilor locali: o lotiune energizanta a fost „cumparata” de la tribul Kani, un extract al plantei Aarogyappacha, varianta a lui Tricophus Zeylanicus. Si, mai important, s-a pornit o adevarata politica de brevetare a acestor remedii si de joint ventures (colaborari comerciale) cu mari companii farmaceutice.
           …Care companii estimeaza ca, desi, de pilda, doar produsele farmaceutice derivate din specia de salcie Pygeum vor aduce venituri de 220 milioane de dolari, nu este vorba, în cele ce fac ele, de „imperialism genetic”! „Conventia asupra biodiversitatii”, semnata în 1993, la Rio de Janeiro îi apara, teoretic, pe descoperitorii de medicamente de eventuale „jafuri”.
           Închei cu doua ultime cifre, în speranta ca am trezit cât de cât interesul fabricantilor români de medicamente: doar unu la suta din cele 10000 de medicamente naturale existente ajung în farmacii!, atrag atentia farmacistii celebrei Companii Novartis; dar si acest procent înseamna afaceri extrem de rentabile! …Si, atunci, revin: Ion Brad, Ladislau Elthes, Vasile Cozac, Panait, farmacistii de la Plantavorel-ul din Piatra Neamt predica în desert?