Consumul mare de masline si derivate ale acestora in tarile mediteraneene este motivul pentru care numarul celor afectati de boli cardiovasculare este cu mult mai mic fata de alte natiuni ale lumii. Despre calitatile curative deosebite ale maslinelor se stie inca din Antichitate. In acea perioada maslinul era un arbore venerat, iar uleiul extras din fructele proaspete era considerat „aurul lichid” al vremii. Acesta a constituit de altfel moneda de schimb pentru o perioada, cu el se plateau obiecte si alimente de pret precum imbracamintea, vinul de calitate, bronzul, vazele de alabastru.
Hipocrate, parintele medicinei moderne, recomanda consumul de masline celor care sufereau de ulcer, iar sucul stors din fructele neprelucrate se folosea cu precadere in tratarea afectiunilor cronice. In Grecia Antica se credea ca maslinele, consumate cu samburi, contribuie la marirea potentei si a fertilitatii feminine. Cercetarile moderne au evidentiat o serie de proprietati terapeutice extraordinare ale maslinelor. Astfel, ajuta la optimizarea digestiei, au efect cicatrizant intern, contribuie la eliminarea parazitilor intestinali, sunt foarte nutritive, avand valoare egala cu a carnii.
Sunt eficiente in tratarea afectiunilor hepatice de orice fel, in litiaza biliara, insuficienta hepatica, afectiuni ale vaselor sangvine, anemie, paradontoza etc. Constituie o buna sursa de grasimi monosaturate si de vitamina E. Acestea au rol antioxidant si antiinflamator, asigurand o mai buna protectie la nivel celular. Contin o serie de elemente absolut indispensabile organismului. Astfel, 100 g masline negre, conservate in saramura, acopera 8% din necesarul zilnic de calciu, 1% din cel de magneziu si 18% din cel de fier. Sunt bogate in vitamina A, E, K si C. Folosite in uz extern, sub forma de cataplasme din mai multe masline zdrobite, contribuie la maturarea abceselor, furunculelor si panaritiului.
MIHAELA VLAD
Comentarii