Stau la baza multor mancaruri savuroase, sunt usor de gasit la noi (mai ales in sezonul cald, cand beneficiem de legumele cultivate in aer liber si nestimulate de chimicale), simplu de preparat si mai ales au o multime de calitati favorabile sanatatii noastre. Unul dintre principalele lor atuuri: contin un numar mic de calorii si sunt bogate in nutrimente.
Cei mai buni prieteni ai organismului nostru
Am numit astfel legumele, in general, dar ne vom referi in mod special la vinete si la castraveti. Se stie ca persoanele mari consumatoare de legume prezinta riscuri mai reduse de cancer, de diabet si mai ales de boli cardio-vasculare. Continutul de antioxidanti joaca un rol important in acest efect protector. Ca antioxidanti, castravetele contine cu precadere carotenoide si un flavonoid, rutina; vanata contine putine carotenoide, dar cantitati importante de alti antioxidanti, sub forma de compusi fenolici.
Totodata, castravetele este bogat in antioxidanti care protejeaza macula si retina impotriva stresului oxidativ, diminuand riscul de cataracta si de degenerescenta maculara legata de varsta (pierderea progresiva a vederii centrale la persoanele varstnice). Vanata este bogata in fibre, in minerale, in vitamine, e saraca in calorii, pe scurt – are o foarte buna densitate nutritionala. Fibrele sale, foarte usor digerabile, favorizeaza functionarea intestinelor. Castravetele este si el „plin” de minerale si oligoelemente. Pe de alta parte, cu cat e consumat intr-un stadiu de maturitate mai avansat, cu atat beneficiem de un continut mai mare de fibre. Or, o alimentatie bogata in fibre insolubile obtinute din fructe si din legume protejeaza impotriva cancerului de colon.
Precautii necesare si noi descoperiri
In cazul vinetelor, se impune o remarca importanta referitoare la continutul de alcaloizi. Teoretic, in doza ridicata acestia pot antrena tulburari digestive si de asemenea pot afecta sistemul nervos. Exista insa si o ipoteza potrivit careia populatiile mediteraneene ar putea fi „imunizate” impotriva efectelor nedorite ale cantitatilor mari de alcaloizi alimentari. Atunci cand se aleg vinetele, se recomanda cele cu coaja de culoare cat mai inchisa, deoarece pigmentii respectivi contin o substanta protectoare contra stresului oxidant, efect remarcat in vitro, la fel ca protejarea organismului fata de proliferarea anormala a vaselor sangvine implicate in dezvoltarea tumorilor.
De asemenea, vinetele sunt bogate in acizi fenolici, o alta clasa de antioxidanti, astfel ca substantele amintite au multiple virtuti antimicrobiene, anticancerigene si cardioprotectoare. Motive mai mult decat serioase, pentru a recomanda consumul de vinete cu coaja. Studii de data recenta au demonstrat in plus ca vanata are anumiti compusi cu actiune specifica impotriva diabetului si, pe de alta parte, altii care contribuie la diminuarea hipertensiunii arteriale. De aceea, din SUA pana in Franta si India, aceasta leguma este recomandata spre consum, in special diabeticilor, atat de terapeuti, cat si de medici.
Virtuti complementare
Saraca in carotenoide, vanata e bogata in compusi fenolici; invers, fata de castravete. Cele doua legume se completeaza prin urmare perfect, pentru a proteja celulele impotriva imbatranirii. Iata si compusii lor principali (cantitatile mentionate se refera la 100 grame de produs).
– Energie (kcal): 35 vanata (v) – 16 castravetele (c)
– Proteine (g): 0,83 v – 1,2 c
– Lipide (g): 0,23 v – 0,18 c
– Glucide (g): 6,23 v – 2,25 c
– Apa (g): 89,67 v – 94,64 c
– Beta-caroten (mg): 22 v – 120 c
– Vitamina B9 (mg): 14 v – 29 c
– Vitamina B3 (mg): 0,6 v – 0,49 c
– Vitamina B5 (mg): 0,075 v – 0,155 c
– Vitamina B6 (mg): 0,086 v – 0,218 c
– Vitamina C (mg): 1,3 v – 17 c
– Vitamina E (mg): 0,41 v – 0,12 c
– Calciu (mg): 6 v – 15 c
– Fier (mg): 0,25 v – 0,35 c
– Magneziu (mg): 11 v – 17 c
– Sodiu (mg): 1 v – 10 c
– Potasiu (mg): 123 v – 262 c
– Zinc (mg): 0,12 v – 0,29 c
– Mangan (mg): 0,113 v – 0,175 c
– Luteina si zeaxantina (antioxidanti, mg): 0 v – 2125 c
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii