Amprente ale spiritualitatii noastre

          Biserica din Turbuta
          
          Satul Turbuta din judetul Salaj se afla la poalele Prisnelului, în apropierea Jiboului. Mica bisericuta de lemn, având hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”, dateaza din secolul al XVII-lea.

          Biserica din Turbuta
          
          Satul Turbuta din judetul Salaj se afla la poalele Prisnelului, în apropierea Jiboului. Mica bisericuta de lemn, având hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”, dateaza din secolul al XVII-lea. O poteca pornind de la Somes te aduce în pragul acestui sfânt locas de forma dreptunghiulara cu absida decrosata, patrata.
          Biserica ofera o forma destul de rara a acoperirii altarului în interior. Aceasta a fost rezolvata printr-o bolta semicilindrica, având axul perpendicular pe axul boltii naosului, terminata cu timpane pe nord si sud.
          Înfatisarea exterioara a locasului este asemanatoare cu a multor monumente de acest fel din regiune. Pridvorul se sprijina pe stâlpi de lemn ca si prispa iar acoperisul, în ape repezi, se termina cu turla înalta cu flesa si cruce în vârf.
          În 1816 biserica a fost pictata asa cum arata însemnarea de pe peretele de nord al altarului. Unii cercetatori au considerat chiar ca aceasta este chiar data ridicarii asezamântului. Eroarea s-a strecurat din nefericire si în schita monografica a Salajului din 1908.
          Din decoratia interioara se poate vedea clar ca aceasta a fost realizata într-un moment în care acoperisul nu fusese înca reparat, pictura fiind anterioara acoperirii cu tabla a bisericii. Din vechea pictura se contureaza în pronaos figurile fecioarelor si ale femeilor mironosite, în naos urme ale chipurilor mucenicilor pe centrul boltii, evanghelistii si Sfânta Troita, totul înconjurat de scene din viata lui Iisus. Sunt prezente astfel imagini ca „Sarutul lui Iuda”, „Judecata lui Hristos”, „Învingerea mortii” si „Cina cea de taina” aflata pe peretele dinspre nord al altarului, decorat de asemenea cu stâlpi ciopliti. Pictura a fost realizata în tonuri pastelate, predominante fiind cele de rosu-purpuriu, albastru-gri, alb iar legendele sunt scrise în latina, româna si maghiara. Stâlpii altarului, ca si prispa de pe latura de sud au fost dupa unii cercetatori, adaugiri realizate, în acelasi an cu executia picturii. Coloritul si dispunerea imaginilor îi poate indica drept autori pe zugravii Lazar Tocaciu si Biro Lajos din Orghiz.
          Biserica a simtit din greu efectele trecerii timpului, manifestând o înclinare a peretelui nordic. În acelasi timp ancadramentele intrarilor sculptate ca ale tuturor monumentelor de acest fel au fost acoperite cu scânduri. Restaurata, biserica isi poate gasi locul în orice muzeu de etnografie din tara, dar, în acelasi timp poate ramâne aproape de cei, care vreme de secole, au gasit aici lumina credintei.