Asezat la poalele Alpilor, pe malurile râului Inn, orasul Innsbruck este nu doar centrul administrativ al landului Tirol, ci si un loc incarcat parca de o vraja de basm. Renumit pentru jocurile de iarna, care se desfasoara aici, ne incânta cu bisericile si platele sale, unele vechi de peste jumatate de mileniu.
Exista numeroase hanuri care isi pastreaza firmele si insemnele vechi de secole, spre deliciul locuitorilor dar si al vizitatorilor. Unul dintre simbolurile orasului ramâne insa „Acoperisul de aur” de pe balconul unei vechi resedinte princiare din secolul al XV-lea. Este vorba de vechea citadela, construita in 1420. Aceasta a fost transformata de imparatul Maximilian, in 1494 cu ocazia celei de-a doua casatorii cu Maria Bianca Sforza de Milan, si completata, in 1500, de arhitectul de curte al imparatului, Niklas Türing cel Batrân. Decoratia peretilor a fost atribuita lui Jörg Kölderer iar realizarea stemelor lui Gregor Türing.
„Acoperisul de aur” este considerat incununarea arhitecturii gotice târzii din aceasta parte a Europei. De fapt prin „acoperis” se intelege intregul balcon din care familia regala si alte persoane de la curte priveau turnirurile, jocurile si festivitatile care se desfasurau in piata orasului aflata dedesubt. Este acoperit cu 3450 placi aurii si din alama si este impodobit cu fresce si basoreliefuri. Totul face din aceasta constructie un simbol al puterii imperiale, respectiv a celei habsburgice. La parter pilonii sustin o fereastra larga, adânca, impodobita cu sase basoreliefuri: emblemele Austriei, Ungariei, Sfântului Imperiu Roman (de Apus), Regatului German, Burgundiei si Milanului.
Aceasta adevarata opera de arta este completata cu obisnuitii purtatori de steaguri ale Tirolului si Imperiului Habsburgic, plasati in mijlocul celor patru ferestre de deasupra. Balconul deschis este impodobit si el cu basoreliefuri reprezentându-l pe Imparatul Maximilian. In unul apare Imparatul insotit de cele doua sotii pe care le-a avut in timpul vietii, Maria de Burgundia si Bianca Maria Sforza, iar in altul este reprezentat alaturi de cancelarul curtii si de bufon. Celelalte infatiseaza dansatori interpretând asa-numitul dans maur, foarte la moda la curte. Pilonii ingusti care sustin balustrada cât si partea de imediat de sub acoperis, o friza prelunga, au ca decoratii motive animaliere si alte tot felul de statuete.
In zilele noastre destinatia balconului s-a schimbat. In locul familiei regale in balcon se instaleaza fanfara orasului care ii distreaza pe trecatori duminicile si in zilele de sarbatoare. El ramâne insa la fel de stralucitor cu multimea scenelor sculptate si cu faimosul acoperis ale carui „tigle” aurite amintesc prin forma lor de vechile sindrile.
Casatoria istorica a imparatului a avut loc in „Sala de aur” care continua si ea sa existe, iar in holul gotic al asezamântului se oficiaza cununiile celor din oras. Foarte aproape, in piata orasului, exista un muzeu inchinat imparatului Maximilian, care a gasit in Tirol locul cel mai apropiat sufletului sau, facând din Innsbruck un loc plin de romantism.
IRINA STOICA
Comentarii