Uriasul sculptor novator Auguste Rodin (1840-1917), precursorul modernismului in aceasta arta, a socat inca de la inceputurile carierei sale fabuloase. Rodin a fost un artist care, asemenea marilor maestri rebeli ai picturii, a vrut cu toata taria talentului sau sa astearna praful peste academismul prea conservator manifestat din plin si in sculptura. Una dintre primele realizari „indraznete” ale curajosului si inteleptului Rodin a fost „Sfantul Ioan Botezatorul predicand” (1877). Maestrul avea doar 37 de ani atunci cand a uimit asistenta cu un foarte important personaj al Noului Testament, esential in viata terestra a lui Iisus, care apare… nud!
Marele sculptor deja incepuse sa realizeze personaje umane in marime naturala prin „Epoca de bronz” (1876), care reprezenta un barbat nud intr-o pozitie care exprima un intens zbucium sufletesc. Iar nudul starnise primul scandal, pentru ca Rodin fusese acuzat ca s-a folosit de mulajul pe un barbat… Dar de aici si pana la a crea un sfant complet dezbracat, care se afla in plina predica, este o distanta si mai scandaloasa.
Insa marile controverse si chiar intrebari despre sanatatea psihica a lui Auguste Rodin le genereaza „Barbat mergand”, finalizat in 1878. Nimeni nu-si mai permisese (nici macar Michelangelo, idolul maestrului, pe care acesta il studiase indelung la Roma) sa realizeze o asemenea compozitie, in care un singur personaj este anatomic… incomplet! Barbatul lui Rodin, care merge dezinvolt inainte, nu are cap si nici maini. Este si socant, si, intr-un anume sens, si macabru, daca nu chiar o gluma terifianta la adresa celor care „se tin pe picioare doar pentru a-i impresiona pe cei din jur”.
Dupa unii critici de arta si conform parerii lui Henry Moore insusi (mare sculptor semiabstract englez, traitor intre 1898-1986), Rodin a vrut sa dea o replica sculpturii antice grecesti si romane. Totodata, maestrul a vrut sa creeze un fel de continuare a lui „St. John Baptist Preaching”, dar accentul cazand pe conceptul de miscare inainte. Si asta, pentru ca in sculptura Sfantului Ioan Botezatorul, acesta arata spre cer cu indexul, facand referire directa la Divinitate. Dar „Barbat mergand” sugereaza ca omul are un singur tel sau ca idealul sau primordial este inaintarea, si nu stagnarea sau odihna…
Oricare ar fi conceptia lui Rodin despre relatiile omului cu Creatorul, marele maestru a creat acel gen curent de arta novator care putea respira in voie, fara nicio constrangere moralizatoare sau de alta natura. El insusi le spunea deseori apropiatilor ca daca o sculptura de-ale sale „…nu vibreaza si nu traieste sub ochii privitorului, atunci totul este un esec”. Asa s-a si intamplat – intreaga lume stie – si cu celebra realizare cu valoare de simbol al umanitatii intitulata initial „Poetul” si apoi „Ganditorul”.
Cum a ajuns Poetul-Ganditor cunoscut in toata lumea? Comanda a fost facuta de Directoratul Artelor Frumoase din Paris, in 1880. Dar nu pentru o statuie, ci pentru un portal. Iar Rodin a realizat „Poarta Infernului”, inspirat de opera lui Dante Alighieri. In acea opera monumentala (6m x 4m) personajul principal era un barbat nud meditand. Este foarte probabil ca Poetul-Ganditor sa fi fost chiar marele poet florentin, autor al „Divinei Comedii”.
PAUL IOAN
Comentarii