Am ezitat mult pana sa scriu despre timida mea vizita la Galleria Borghese (Roma), dar nu numai din cauza emotiilor pe care le genereaza comorile detinute de acest complex muzeal ci si pentru ca paseam în aceeasi încapere fastuoasa în care s-au turnat cadre din celebra pelicula „Clanul sicilienilor” (1969, Henri Verneuil). Memoria afectiva tindea sa-mi deturneze atentia de la adevaratele mele intentii…
Cardinalului Scipione Borghese (1576-1633) si pasiunii acestuia pentru arta i se datoreaza bijuteria muzeala care-i poarta numele. Impunatorul si elegantul edificiu (legat turistic si de faimoasele Gradini Borghese) a început sa adaposteasca, la initiativa sa, lucrari de arta din epoca Imperiului Roman si din perioadele urmatoare, alcatuind o impresionanta colectie de picturi si sculpturi, vestita astazi în toata lumea.
Nepot al papei Paul V, cardinalul Borghese a avut doua mari slabiciuni artistice: Michelangelo Merisi zis Caravaggio si Gian Lorenzo Bernini, unul dintre cei mai importanti arhitecti ai Romei baroce. Înaltul prelat nu era însa orice colectionar de arta, caci provenea dintr-o familie nobiliara selecta iar urmasii sai au ajuns sa fie înruditi cu însusi Napoleon Bonaparte (printul Camillo Borghese a fost cumnat cu împaratul francez, casatorindu-se cu sora acestuia, Pauline). Pentru a fi obiectivi, trebuie sa amintim ca în calitate de secretar al papei, Scipione Borghese avea puteri foarte mari dar a stiut ce sa faca, în mod pozitiv, cu prerogativele sale.
Figura impunatoare a barocului italian, sculptorul si arhitectul Gian Lorenzo Bernini (1598-1680) a avut marea sansa de a fi remarcat de Annibale Carracci si de papa Paul V, pentru ca apoi sa devina protejatul lui Scipione Borghese. Renumele acestui ilustru urmas al lui Michelangelo Buonarroti a patruns si-n mediile înalte franceze.
Chemat la Curtea lui Ludovic XIV, Bernini i-a uimit pe francezi cu viziunile sale îndraznete si, în cele din urma, între el si regele Frantei s-a instalat o raceala pronuntata, care l-a determinat sa spuna cu mandrie: „O panza de Guido Reni valoreaza mai mult decat tot Parisul…” Vorbea cu ironie cel care avea sa realizeze Piata si Colonadele Basilicii Sf. Petru din Roma si care avea sa însufleteasca intersectiile romane cu fantanile sale adorabile – „Fontana dei quattro fiumi” (Fantana celor patru fluvii, referire la Nil, Gange, Dunare si Rio de la Plata – raul de argint) este considerata cea mai atractiva din lume.
De altfel, vorbind despre Bernini, nu poti spune decat ca a lasat italienilor doar capodopere. De la sculpturile sale de tinerete – Apollo si Dafne; Eneas, Anchise si Ascanius; Rapirea Proserpinei; David – si pana la cele din perioada maturitatii – Extazul Sfintei Teresa –, acest geniul al marmurei si bronzului a creat doua magnifice lucrari de interior pentru basilica Sf. Petru, a caror frumusete emotioneaza pe oricine, indiferent de confesiune. Este vorba de Baldachinul Sf. Petru (bronz) si de Catedra (Scaunul) Sf. Petru (lemn placat cu fildes).
Galleria Borghese are în vasta colectie si opere de Caravaggio („Bachus bolnav”), Tiziano („Iubirea sacra si profana”), Rubens („Mormantul lui Christ”) etc. În Gradinile Borghese se afla Galeria Nationala de Arta Moderna si Muzeul National Etrusc.
PAUL IOAN
Comentarii