Monument de arhitectura religioasa, Catedrala Episcopala din municipiul Roman are hramul Sfânta Cuvioasa Parascheva. Pe locul actualei biserici a existat o alta cu acelasi hram, cunoscuta insa sub numele Sfânta Vineri. Se pare ca aceasta a fost construita de Roman I, tatal lui Alexandru cel Bun, dar, in timp, dovedindu-se probabil neincapatoare, Petru Rares considera necesara ridicarea altei biserici pe locul celei vechi.
Locasul inaltat in secolul al XVI-lea este supus unor importante reparatii si restaurari in timpul episcopilor Ioanichie (1747-1769) si Leon Geuca (1769-1786), când au fost construite turla, bolta altarului si naosul. Catedrala este ridicata dupa un plan treflat cu absidele laterale circulare, iar cea a altarului circulara in interior si poligonala in exterior. In exterior peretii albi sunt impartiti in doua registre de un brâu in torsada. Registrul inferior este perforat de ferestre iar cel superior este decorat cu doua siruri de ocnite. Constructia este sustinuta de contraforturi iar soclul este din piatra bruta. In secolul al XIX-lea s-a adaugat vesmântaria si turla care si-au pastrat forma initiala, octogonala, fiind asezata pe un soclu patrat.
Ansamblul monahal cuprinde pe lânga biserica, un paraclis, chilii, cladiri pentru birouri, turnul-clopotnita si Palatul Episcopal, construit in 1870. Turnul-clopotnita a fost zidit in doua etape, in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea. Este ridicat pe cinci niveluri, dintre care primele doua adapostesc arhiva episcopiei iar urmatoarele o biblioteca documentara, cu circa 20.000 de volume, dintre care 700 de carti vechi românesti, slavone si grecesti si 91 de manuscrise. Clopotele sunt foarte vechi, trei dintre ele purtând inscriptii care dovedesc faptul ca au fost donate de Stefan cel Mare.
Pictura interioara a fost executata in trei etape. Prima a fost cea din secolul al XVI-lea si se mai pastreaza inca in anumite portiuni in pronaos si pridvor. Celelalte doua, din secolul al XVIII-lea si inceputul celui de al XIX-lea au finalizat lucrarea care in 1926-1927 a fost supusa unei serioase restaurari sub conducerea pictorului Paul Molda. Rezultatele nu au fost insa cele asteptate si intre 1980-1983 au fost realizate alte lucrari in acest scop, conduse de pictorul Serban Angelescu. In ultimii ani, la initiativa si prin grija episcopului Eftimie Luca, au fost restaurate atât pictura, cât si intregul complex, fiind pusa in valoare Casa Veniamin Costache.
Catedrala contine câteva lucrari deosebit de valoroase: Icoana Deisis, capodopera a scolii medievale românesti de pictura pe lemn, o broderie moldoveneasca din secolul al XVI-lea, „Felonul Sfântului Ioan Gura de Aur”, un epitaf din secolul al XVIII-lea reprezentând „Plângerea si punerea in mormânt a lui Iisus” si monumentalul iconostas. In cadrul asezamântului monahal au functionat vechi scoli „de chilie” având un rol important in pregatirea propriilor cadre si mai târziu a tineretului din Moldova si din intreaga tara.
IRINA STOICA
Comentarii