Aflata in judetul Arges, satul Aninoasa, manastirea cu acelasi nume, cu obste de maici, are hramul „Sfantul Ierarh Nicolae”.
Fondata in 1678 de marele clucer Tudoran Vladescu, calugarit sub numele de Teodosie, a fost inzestrata de acesta cu pamant apartinand mosiilor din Aninoasa, Slanicul de jos, Teleorman si vii de pe dealul Pitestilor. Totodata sfantul locas a primit din partea ctitorului vase liturgice, clopote. Prin testamentul sau, Teodosie hotaraste ca zestrea fiicei sale, in cazul in care aceasta nu va avea copii, sa revina manastirii.
Pentru ca asezamantul sa nu fie inchinat unei manastiri straine, o inchina aceleia de la Campulung Muscel. La trei ani dupa moartea ctitorului, in 1684, testamentul a fost intarit de domnitorul Serban Cantacuzino.
Semnificative imbunatatiri ii sunt aduse bisericii intre anii 1722-1730 de mitropolitul Saniil al II-lea al Ugrovlahiei, crescut in casa lui Teodosie si calugarit de mic la Aninoasa. Cu aceasta ocazie au fost zidite case mari in partea de miazanoapte, cu opt incaperi si o sala, dupa ce se ridicasera doua turle bisericii, adaugand si pridvorul. Tot acum au fost construite clopotnita si poarta cea mare de la intrarea in incinta.
In anul 1773, egumenul Mihail Tartasescu zideste paraclisul si doua gropnite bine ascunse in curte, loc in care puteau fi depozitate bunurile manastirii in caz de pericol. Dupa secularizarea averilor manastiresti, cladirile s-au degradat, manastirea a fost transformata in biserica de mir. In 1898 biserica si turlele au fost invelite in tabla alba si s-au facut unele reparatii.
Alte reparatii s-au facut intre 1922-1937, cand a fost consolidat pridvorul, iar turla mare a fost incinsa cu doua cercuri de fier.
Biserica este o constructie masiva din piatra si caramida, cu ziduri groase, in forma de cruce. Pridvorul deschis este sustinut de sase stalpi, are doua turle, iar fatadele exterioare sunt impartite in doua de un brau median, pe fiecare registru existand cate un sir de ocnite.
Intreaga constructie este realizata in stil brancovenesc. Din 1993 functioneaza atat ca biserica parohiala, cat si ca manastire.
Pictura edificiului a fost realizata in 1730 de pictorii Ioan Garnita si Ioan Pop, dar actualul asezamant pastreaza in buna parte si picturi realizate de Parvu Mutu (portretele ctitorilor din Sala Gotica a bibliotecii).
Biserica pastreaza numeroase obiecte de cult de mare valoare. Dintre acestea pot fi amintite icoanele bisericesti in argint, sfesnicele imparatesti, sfantul potir din argint aurit si cateva carti bisericesti de rit ortodox, toate realizate intre 1713 si 1780.
IRINA STOICA
Comentarii