Considerat – la apogeul carierei sale – drept cel mai important pictor academist si unul dintre cei mai apreciati din intreaga lume, William Adolphe Bouguereau a fost autorul a aproximativ 822 de panze de o frumusete aproape ireala, provocand in mod ostentativ o vie emotie privitorului. Frumusetea de vis a nudurilor sale si a scenariilor care toate par sa alcatuiasca un basm interminabil l-au dus pe acest maestru al culorilor fine si al conturului elegant, cizelat pana la perfectiune in casele marilor colectionari europeni si americani. Bouguereau era in culmea unei glorii artistice pe care nici un pictor al secolului XIX n-o atinsese pana la el. Si totusi…
Artistul autentic este, de regula, si un vizionar. In mod cert, si perfectionistul si traditionalistul maestru nascut in La Rochelle stia ca stilul sau nu poate cuceri la infinit inima publicului sensibil. Dar, dupa cum el insusi marturiseste cu onestitate remarcabila, s-a lasat „dus de val” si a lucrat pentru a-si sustine „basmul Bouguereau”, probabil si din motive financiare. Tot ce lucra era bine vandut. Numai ca a doua jumatate a secolului XIX a scos la iveala noutatea conceptuala numita „impresionism”. Eleganta si distinctia uluitoare ale maestrului academist au ajuns, chiar prin gura unor elevi ai sai (Henri Matisse), surse de ocara. Noul val nu l-a iertat pe conservatoristul Bouguereau. Degas si alti „printi” ai avangardei care se pregateau sa cucereasca lumea il ironizeaza si-l considera definitiv prizonier al trecutului. Spre finele veacului XIX, criticii nu se mai opresc din a dinamita opera maestrului vazut precum un creator de „dulcegarii aluneacoase”. Peste basm se lasa umbra uitarii.
Dar, asa cum un mare talent nu este niciodata sortit pieirii, Bouguereau renaste din propria cenusa peste un secol. Au trebuit sa treaca o suta de ani pentru ca tusa lui atat de sensibila si de fina, pentru ca femeia perfecta cu epiderma dulce-matasoasa sa revina in atentia colectionarilor. Muzee din SUA si Canada l-au redescoperit, la fel si casele de licitatie. Astfel, panza „Inima trezita” s-a vandut cu 1,5 milioane dolari (1998), iar „Caritate” cu 3,5 milioane dolari (anul 2.000).
William Adolphe Bouguereau (1825-1905), nascut intr-o familie de comercianti, a castigat inca din copilarie si adolescenta admiratia celor din jur. Atat de apreciat era, incat adolescentul era chemat pe la diverse fabrici sa realizeze etichete si reclame… Asa a ajuns sa castige Premiul Romei (bursa de studii a clasicilor, la Roma), asa a facut cunostinta cu panzele lui Raphael. Marele renascentist i-a influentat in mod categoric maniera artistica. In consecinta, frumusetea de basm a compozitiilor sale si in special nudurile zeificate ale femeilor au ajuns in fiecare an sa fie selectate la Salonul din Paris (juriul prestigioasei expozitii fiind el insusi adept al clasicismului academist).
Un exemplu edificator al operei lui Bouguereau este „Nasterea lui Venus”, o tema pe care se credea ca Botticelli a dus-o la perfectiune, a starnit atata admiratie, incat orice comparatie cu renascentistul inaintas a devenit imposibila. Si asta pentru ca maestrul francez a stiut sa imbine fiorul romantic al scenei cu cel religios, depasind astfel in splendoare si faimoasa panza „Triumful Galateii” a lui Raphael.
PAUL IOAN
Comentarii