Cea mai mare rasplata pentru un pictor (mai ales unul contemporan) este, poate, sa inspire un scriitor. De obicei se întampla invers, povestile inspira artistii plastici. Dar lumea fabuloasa, cu personaje evadate dintr-o mitologie suprarealista, creata de pictorul polonez Jacek Yerka, a înflacarat inspiratia unuia dintre cei mai cunoscuti scriitori americani de „fictiune speculativa”, Harlan Ellison.
Acesta – cunoscut si drept consultant de creatie pentru serialele „The New Twilight Zone” si „Babilon 5” – a scris o culegere de treizeci de povestiri dupa panzele lui Jacek Yerka. Nascut în nordul Poloniei, în 1952, Yerka a fost un student rebel si conceptia sa artistica s-a format într-un spirit de totala contrazicere a profesorilor sai.
Acestia au încercat sa-l deturneze spre abstractul modern, însa artistul s-a decis sa se inspire din suprarealismul lui Magritte si Hieronymus Bosch pentru a-si zamisli propria lume de basm. De altfel, pe planeta primitoare a lui Yerka domina natura si el însusi marturiseste: „Atractia mea pentru nuantele pastorale provine din copilarie, atunci cand în zilele caniculare ma refugiam sub un batran si urias mar. La umbra acestuia, simteam ca mireasma lui încantatoare are culoarea verde si asta ma inspira în alegerea culorilor…”
Scriitorul Harlan Ellison a fost uimit de „generozitatea imaginatiei” lui Yarcek, care-i aduce aminte de fiintele fantastice ale lui Bosch – un fel de mecanisme inumane provocate de dereglari genetice înfioratoare. Poate ca unele dintre aceste personaje grotesti chiar exista printre noi, spune pictorul, dar noi le confundam cu oamenii de rand si astfel scapa vigilentei legilor morale… Un astfel de personaj grotesc este sobolanul urias devenit un ceas desteptator care parca anunta sfarsitul lumii.
Metamorfoza este îngrozitoare, caci straniul mamifer plin cu roti dintate este un tiran care acapareaza toate ceasornicele lumii pentru a opri timpul în loc. La fel de edificator pentru teroarea pe care o vede Yarcek instalandu-se pe planeta este oribilul personaj reptilian „Masina-crocodil”. O straveche masina (poate Pobeda anilor 60) este „altoita” cu un trup de crocodil gigantic ce serpuieste printr-un satuc parasit de localnici.
În podul unei case se observa cum misuna adevaratii crocodili, la dimensiuni normale, înspaimantati si ei de aparitia monstrului. Mesajul artistului este unul dintre cele mai elocvente pentru destinul ecologic al omului modern: masina, nelipsita masina poluanta a fiecaruia, este monstrul care devoreaza civilizatia care a nascut-o. Nimic nu poate sta în calea unei astfel de creaturi menite nu numai sa sperie, ci si sa distruga. Ne va fi frica de noi însine, pare sa spuna Jacek Yerka.
La polul opus al angoaselor sale, pictorul (care lucreaza în acril pe panza) vede nascandu-se mini-orase în natura precum niste boboci care-i cauta spatiul vital pentru a exploda la viata. Ironia artistului devine severa atunci cand ne da de stire ca numai pe verticala se mai poate dezvolta o asezare omeneasca, caci pe orizontala „nu te lasa natura”. În lucrarea „Colt de rai”, pe meandrele unui rau care ne aduce aminte de Amazon, îmboboceste o cetate gafaind care adaposteste o mare aglomeratie umana. Este, probabil, destinul viitoarelor generatii care se vor certa pentru fiecare metru patrat de fericire… Jacek Yerka nu uita sa ironizeze si porcul, personaj vegetarian devenit un militant ecologist derizoriu.
PAUL IOAN
Comentarii