Presarata de statui si fantani, de biserici si muzee, Cetatea Eterna este vestita si prin minunatele sale piatete. La nord de monumentul lui Victor Emanuel al II-lea se afla Piazza Venezia, dominata de palatul cu acelasi nume, o constructie superba in stil renascentist. Palatul prezinta un interes deosebit atat din punct de vedere arhitectural cat si din punct de vedere istoric. Se crede ca un rol important l-a avut Leon Battista Alberti, care, inca din 1431, detinea un post civil pe langa curtea papala si era unul dintre apropiatii cardinalului venetian Pietro Barbo. Era cunoscut pentru operele lui teoretice despre arhitectura, fiind puternic atras de antichitatea care, la randul ei, a avut o influenta puternica in Renasterea italiana.
Nu se cunoaste totusi numele arhitectului care a realizat constructia, dar este posibil ca in mare parte planurile sa fi fost elaborate de Alberti, care reusise sa-l convinga pe cardinal sa inalte un palat demn de numele sau. De asemenea, nu se stie daca a fost platit pentru eforturile sale, dar constructia, inceputa in 1455, reflecta stilul adus de Alberti la Roma, recreand la o scara impresionanta elementele folosite de el in alte constructii, ca Palatul Rucellai din Florenta. De fapt, constructia demarase ca o casa relativ modesta dar dupa ce, in 1464, cardinalul Barberini devenise Papa Paul al II-lea, lucrarile luasera acea linie monumentala, atat de apreciata de presupusul creator. Palatul a fost prima mare resedinta civila din Roma ridicata in stilul Renasterii.
Construit la jumatatea secolului al XV-lea, o perioada de trecere de la arhitectura medievala la cea renascentista, palatul prezinta un turn mare si meterezele specifice locuintelor fortificate ale nobililor medievali. In acelasi timp prezinta si logiile tipice Renasterii si constructiilor lui Alberti, realizate intre 1467-1471, si ramase necompletate in zilele noastre.
Palatul Venezia a ramas neterminat la moartea Papei Paul al II-lea in 1471. A fost lasat mostenire nepotului sau, care urma sa-l completeze dar reparatiile care au urmat de-a lungul timpului i-au alterat intrucatva infatisarea initiala. A fost locuit de cativa papi si de Carol al VIII-lea al Frantei, care a trait aici un an, in timpul campaniei de cucerire a Neapolului, in 1495. In secolul al XVI-lea a fost sediul Ambasadei Republicii Venetiene la Roma si, in perioada respectiva si-a luat numele pe care il poarta si azi.
Marile evenimente istorice au continuat sa-si lase dovezi ale trecerii lor. Napoleon I a stabilit aici sediul administratiei franceze in 1806 si cativa ani mai tarziu palatul a fost ocupat de austrieci, care l-au inapoiat guvernului italian abia in 1916. In timpul Celui de al Doilea Razboi Mondial, a constituit cartierul general al lui Mussolini si la sfarsitul conflagratiei a fost transformat in muzeu. Aici sunt expuse panze celebre purtand semnaturile lui Jacopo Sansovino, Paolo Veneziano si Guercino. Gradina palatului, realizata tot in stil renascentist, o oaza de liniste si verdeata, este un loc admirat de vizitatorii muzeului, a carui cladire reprezinta una dintre cele mai prestigioase constructii din Roma.
Ideile lui Alberti, cel mai prestigios teoretician al Renasterii italiene, au fost preluate de urmasii sai, faima lucrarilor acestora depasind granitele tarii si exercitand o uriasa influenta in constructiile de pe intregul continent, in mod special asupra celor din Franta.
IRINA STOICA
Comentarii