Aflata cândva în afara târgului Craiovei, numit pe atunci „Nedeia cea Mare”, biserica Sfintii Apostoli a fost înconjurata de ziduri groase ale caror urme mai pot fi vazute si în zilele noastre. Locasul s-a mai numit „Biserica Popii Hristea”, dupa numele preotului care a zidit-o din caramida.
Aflata cândva în afara târgului Craiovei, numit pe atunci „Nedeia cea Mare”, biserica Sfintii Apostoli a fost înconjurata de ziduri groase ale caror urme mai pot fi vazute si în zilele noastre. Locasul s-a mai numit „Biserica Popii Hristea”, dupa numele preotului care a zidit-o din caramida. Începuturile asezamântului au fost însa mult mai vechi, probabil înainte de secolul al XVIII-lea, când reprezentantii boierimii si burgheziei alergau dupa calitatea de ctitori care le oferea un anume rang în societate.
Pisania ctitorilor initiali s-a pierdut dar planul arhitectural, decoratia exterioara si marimea ne ajuta s-o plasam în secolele XV-XVI. Biserica este mentionata de altfel, într-un document de danie al lui Matei Basarab de la 1635, pomenindu-se suma de 80 de galbeni necesara pentru reparatii, ceea ce înseamna ca biserica avea o anumita vechime. Dupa aceste restaurari ea sufera din nou de-a lungul anilor o serie de stricaciuni, ajungând aproape în ruina la 1781 când este refacuta din temelie de ctitorii Matei Brânzan si „Popa Hristea”. Ea se înalta acum din caramida, cu doua turle pe acoperis si un pridvor cu coloane de piatra, ctitorii amintiti fiind ajutati de boierii si negustorii din zona. Biserica este închinata Episcopiei Râmnicului în 1784, iar preotul Hristea se calugareste luând numele de Hariton si lasând toata averea lui Sfântului locas. Pisania actuala este scrisa cu vopsea si indica 1784 drept an de fundatie dar textul respectiv este scris peste un altul cu alfabet mixt – chirilic-latin – ceea ce dovedeste o vechime mai mare a bisericii. Aceasta a avut din nou de suferit în urma cutremurelor din 1802 si 1838 când i-au cazut cele doua turle, a crapat bolta altarului si s-a surpat în întregime pridvorul. În 1850 este o adevarata ruina si este nevoie de patru interventii energice ale iznafului cavafilor pentru ca Episcopia Râmnicului sa cedeze bisericii venitul mosiei Mischii – cea închinata de Popa Hristea.
Breasla cizmarilor repara radical biserica între 1853-1855.
Dupa înaltarea clopotnitei din zid, înca de la 1850, este închis pridvorul iar biserica este reparata fara turle si fara boltirile interioare. Peste pronaos se ridica o turla din scândura învelita cu tabla. În chiliile ei a functionat o scoala primara sub tutela negustorului craiovean Craciun Ioanovici, iar în 1869 starostele de cizmari Anghel Badea construieste în curtea bisericii „chilia cea mare” în care functiona o scoala devenita foarte cunoscuta.
Biserica a suferit importante reparatii în 1869, 1883 si 1904. Restaurarea din 1956-1960 i-a redat forma initiala cu decoratii de caramida aparenta, facând din acest asezamânt unul din locurile de pioasa amintire ale Craiovei.
Biserica Domneasca din Ploiesti
Biserica Domneasca din municipiul Ploiesti, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel,...
Comentarii