Aflata la circa 30 de kilometri de Târgu Jiu si la circa 15 kilometri de Novaci, pe soseaua care leaga cele doua orase, Manastirea Crasna, cu obste de calugari, are hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Biserica manastirii este ctitoria vel-pitarului jupân Dumitru Filisanu, nepot al lui Dobromir, banul Craiovei si var al Doamnei Stanca, sotia lui Mihai Viteazul. Constructia a fost începuta în secolul al XV-lea si terminata în 1637. Biserica de piatra construita acum o înlocuieste pe cea din lemn ridicata initial.
Intre anii 1936-1938 Comisia Monumentelor Istorice, cu sprijinul lui Gheorghe Tattarescu, executa importante lucrari de reparatii si restaurari. Evenimentul este consemnat pe o placa memoriala a cladirii.
Biserica este în forma de cruce cu ziduri groase de peste un metru. Catapeteasma din vremea lui Matei Basarab este adusa de la Catedrala Sfântul Dumitru din Craiova si este una dintre cele mai frumoase din tara. Este înalta pâna la bolta, sculptata în lemn si poleita cu foita de aur. Naosul si pronaosul sunt la fel de spatioase si sunt despartite printr-un zid înalt cu o deschidere de marimea unei usi obisnuite. Pridvorul este închis, cu ziduri la fel de groase si este pictat în întregime. Are doua intrari: una în partea de apus si alta spre sud.
Altarul este luminat de o fereastra spre rasarit, naosul prezinta si el câte o fereastra pe fiecare parte, iar pronaosul are numai una pe peretele sudic. Toate ferestrele sunt simple, fara grilaj metalic. Pridvorul nu are ferestre, fiind luminat numai de cele doua intrari. In partea stânga se gaseste o piatra funerara a unuia dintre cei care l-au sprijinit pe ctitor în ridicarea bisericii, jupân Ion Tundrea.
Biserica are o singura turla, în forma octogonala cu ferestre prelungi si este asezata deasupra naosului. In exterior peretii sunt despartiti în doua registre printr-un brâu simplu. Sub brâu sunt firide mari, iar deasupra firidei mici cu caramida netencuita. Peretii sunt zugraviti în alb.
Potrivit unui vechi obicei de influenta bizantina, biserica a fost sfintita fara pictura si împodobita numai cu icoane. A fost pictata între 1756-1757 de Grigore zugravul si fiul sau, Ion. Sub crucea Rastignirii pictorul a scos în relief portretele lui Matei Basarab si al Mitropolitului Tarii Românesti, Stefan.
Viata monahala a fost sustinuta totdeauna de calugari. La aparitia decretului din 1959 a ramas aici un singur calugar preot si staret. Dupa 1990 viata monahala este reorganizata, iar manastirea si chiliile sunt renovate.
Biserica pastreaza moaste ale mai multor sfinti, printre care ale Sfântului Apostol Andrei.
IRINA STOICA
Comentarii