Cunoscuta din scrierile lui Alexandru Vlahuta si Calistrat Hogas, Manastirea Pângarati, din satul cu acelasi nume, este unul dintre cele mai vechi asezaminte ortodoxe din judetul Neamt.
Manastire de calugari, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, îsi trage numele, asa cum mentioneaza Nicolae Iorga, de la un calugar, Pangratie, un pustnic de demult dupa care a fost numit si pârâul din apropiere.
Primul schit de lemn de aici a fost ridicat în anul 1460 de Cuviosul Simeon de la Pângaresti. In 1476 biserica a fost incendiata de turci, iar obstea monahala trece prin momente deosebit de grele, calugarii ascunzându-se în munti sau trecând în Transilvania pâna la încetarea luptelor.
Biserica veche este zidita din piatra, în 1560, de domnitorul Alexandru Lapusneanu si capata statut de manastire. In acelasi an este sfintita de mitropolitul Grigorie al Sucevei, iar hramul ramâne cel al bisericii de lemn, respectiv Sfântul Mucenic Dimitrie. Vreme de un secol, biserica cunoaste o perioada de mare înflorire prin numeroasele danii primite. Asezarea monahala este mentionata documentar în 1577, într-un document din vremea lui Petru Schiopul, la data de 9 iulie. Din acea perioada se raspândeste faima iconarilor de aici si se pastreaza câteva icoane si usile împaratesti.
In 1642 este construit turnul-clopotnita, fiind urmat de transformarea subsolului în tainita. Apoi se ridica un corp de chilii care cuprindea si staretia, trapeza si biblioteca. La începutul secolului al XVIII-lea manastirea era una dintre cele mai sigure adaposturi pentru odoare. Urmeaza mai multe restaurari. In 1960 este închisa, fiind redeschisa abia în 1990.
Biserica veche este o constructie masiva de piatra, care pare mare, dar interiorul nu este prea spatios. Este compusa din doua biserici suprapuse, cea de la subsol fiind închinata Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Este în forma de cruce si nu are turla. Altarul este luminat de o fereastra la rasarit si alta la nord. Catapeteasma din lemn este sculptata si pictata de staretul manastirii în 1778. Naosul are abside foarte putin adânci, iar ferestrele au rame de lemn si grilaj metalic în exterior. Pridvorul este luminat de o fereastra dreptunghiulara la nord si alta la vest. Fatadele exterioare sunt simple, tencuite si varuite în alb pietros, iar în partea sudica peretii sunt sustinuti de trei contraforti de piatra.
IRINA STOICA
Comentarii