Net-economia si „Noua politica”

          
          Îngemãnarea, din ultimii ani ai mileniului, dintre informaticã si telecomunicatii a dat nastere unei revolutii economice care schimbã dramatic lumea. Prea-plinã de „obiecte inteligente”, în care cipurile de siliciu joacã rolul unor microcomputere, dar mai ales „democratizând” informatia pânã la a oferi, teoretic, toatã cartea de cunostinte a lumii practic fiecãrui cortex al lumii, civilizatia secundei, în care ne aflãm, a dat peste cap Epoca Industrialã, transportându-ne, o datã cu mileniul care vine, într-o adevãratã Erã a Creierului.

          
          Îngemãnarea, din ultimii ani ai mileniului, dintre informaticã si telecomunicatii a dat nastere unei revolutii economice care schimbã dramatic lumea. Prea-plinã de „obiecte inteligente”, în care cipurile de siliciu joacã rolul unor microcomputere, dar mai ales „democratizând” informatia pânã la a oferi, teoretic, toatã cartea de cunostinte a lumii practic fiecãrui cortex al lumii, civilizatia secundei, în care ne aflãm, a dat peste cap Epoca Industrialã, transportându-ne, o datã cu mileniul care vine, într-o adevãratã Erã a Creierului.
           În consecintã, bursele de valori ale lumii au decretat cã economia însãsi a planetei se transformã în e-economie, adicã economie electronicã, unde cresterile cele mai rapide le au, fireste, e-companiile, societãtile comerciale cu suport informatic. Urmarea: mii, zeci de mii, sute de mii de aventuri antreprenoriale au luat nastere pe si prin Internet, – reteaua mondialã a retelelor de calculatoare ale întregii lumi – si, devenind atrãgãtoare pentru speculã, au pornit sã sporeascã în capital bursier (valoarea actiunilor), umflându-se ca broasca din fabulã. Ceea ce însã a fãcut pe multi economisti lucizi – între ei, Alan Greenspar, seful Trezoreriei americane, un finantist de geniu – sã aminteascã prea înfierbântatilor sustinãtori ai e-economiei cã povestea cu broasca care se tot umflã are un final tragic, pe care nimeni si nimic nu-l poate evita; cu alte cuvinte, dacã în spate nu existã o economie realã, cea a produsului, nu se poate mentine o crestere realã a bunãstãrii lumii.
           În martie 2000, dupã cum se stie, bursele de valori ale lumii au explodat, iar e-economia si-a micsorat dimensiunile, acceptând realitatea: ca valoare bursierã s-a restrâns la jumãtate, ca numãr de companii s-a redus la o zecime. Bill Gates, vârful de lance al economiei Tehnologiilor Informationale, de pildã, si-a vãzut „decavate” actiunile celebrei Microsoft, ajungând, sãracul, de la o avere de 92000000000 de dolari (!!) la numai 62 de miliarde – asa , într-o singurã zi…
           Net-revolutia, adicã revolutia prin retele informatice, va supravietui crahului, s-au întrebat, treziti din visul frumos, pãmântenii, coplanetari cu Bill Gates. Va rezista! rãspund specialisti economiei reale, dar ca parte componentã a marii productii de bunuri a lumii. Adicã va continua sã nascã noi microindustrii, în care electronica, informatica si telecomunicatiile îsi vor da mâna pentru a ne oferi, în casele, birourile si fabricile noastre, unelte care ne fac viata mai usoarã, „roboti” eficienti ce vor da mai mult timp liber lui Homo sapiens; se va simplifica birocratia planetarã, cãci programe de calculator (software) inteligente vor continua sã transforme PC-urile si Internet-ul în contabili si administratori de date pentru toate companiile si guvernele lumii; iar e-comertul, adicã comertul prin retele informatice, de la publicitate pânã la vânzarea efectivã de produse si servicii, va elimina intermediarii neproductivi, ieftinind astfel produsele. Urmeazã, deci, o nouã revolutie civilizatoare, echivalentã cu descoperirea Americii de cãtre europeni, spune analistul Jacques Attali, ceea ce transformã inevitabil Terra în Planeta retelelor. Un nou continent, cel al informatiei digitale (pe computer), cãruia nu-i cunoastem nici resursele si nici limitele, se descoperã în fata noastrã.
           Despre aceste probleme – si multe altele – au discutat, recent, specialisti strãini în ceea ce s-a numit „Forumul de la Neptun”, un brainstorming organizat de un foarte activ economist constãntean, domnul Odet Desideriu Dudas. Analizând tendintele economic-social-politice mondiale, propunând idei de adaptare a societãtii românesti la bunul mers al lumii, „neptun”-istii au hotãrât constituirea unui grup de reflexie, pe care l-au intitulat „Grupul pentru noua politicã”, si au decis sã punã în miscare acest „motor de gândire”, achizitionând idei aplicabile de la orice român care doreste sã punã umãrul si mintea la reconstructia tãrii. În „Noua politicã”, s-a stabilit, nu vor exista nici un fel de interdictii politice, ci, dimpotrivã, se va milita pentru implicarea cât mai multor români – a tuturor românilor, dacã se poate – în viata economicã, socialã, politicã a tãrii. Statutul si regulamentul de functionare ale grupului renascentist modern vor fi fãcute cunoscute, curând, sper, în pagini ale „Magazinului”, ale revistei „Stiintã si tehnicã” si ale altor publicatii.