Amprente ale spiritualitatii noastre

          Lainici
          
          Alaturi de Valea Oltului, Valea Jiului constituie o importanta vatra duhovniceasca, o punte de legatura între Oltenia si Transilvania. De aici urcau calugarii misionari spre sud-vestul Ardealului si tot pe aici coborau mocanii ardeleni care doreau sa îmbratiseze viata monahala.

          Lainici
          
          Alaturi de Valea Oltului, Valea Jiului constituie o importanta vatra duhovniceasca, o punte de legatura între Oltenia si Transilvania. De aici urcau calugarii misionari spre sud-vestul Ardealului si tot pe aici coborau mocanii ardeleni care doreau sa îmbratiseze viata monahala.
          Prima sihastrie de pe Valea Jiului a fost întemeiata la începutul secolului a XIV-lea în defileul Bumbesti-Livezeni. Mica asezare duhovniceasca, având si o bisericuta de lemn cu hramul Sfânta Treime, s-a numit „Sihastria Livezile” si mai apoi, dezvoltându-se ca mânastire cu viata de obste a devenit cunoscuta sub numele „Sihastria Visina”. În secolul al XVIII-lea însa, aceasta ajunge în ruina din cauza luptelor dintre turci si austro-ungari.
          În ultimele decenii ale secolului respectiv, apare în apropiere o alta sihastrie, Lainici, cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în biserica”. Evenimentul pare sa se fi petrecut putin înainte de 1784. Mica asezare duhovniceasca traieste în secolul al XIX-lea o perioada de mare înflorire. Între 1812-1817 biserica manastirii de calugari este înlocuita cu o biserica frumoasa, de zid, ctitorie boiereasca. Locasul, pastrând acelasi hram, este unul de mici dimensiuni dar impresionând prin armonia formelor. Cu o lungime de 18 metri si o latime de 8 metri, biserica are o singura turla, patrata, si este construita în stilul specific epocii si locurilor, bucurându-se in acelasi timp de un exceptional amplasament.
          Pridvorul este larg, sprijinit pe stâlpi de piatra. Arcadele sunt elegant ornamentate cu decoratii de piatra. Exteriorul bisericii este împartit în doua registre inegale, despartite printr-un brâu de piatra. Registrul de jos este decorat cu ferestre prelungi, iar cel de sus cu firide, multe dintre ele împodobite cu picturi cu chipuri de sfinti. Turla, lipsita de soclu, prezinta la rândul ei câte o fereastra pe fiecare dintre cele patru suprafete. În interior biserica pastreaza picturi murale din perioada post-brâncoveneasca.
          Locasul a fost renovat în 1984 si chiar mai aproape de zilele noastre, fiind considerat de localnici un coltisor de lume cu o bogata încarcatura istorica si sufleteasca. Exista aici de asemenea un muzeu cu colectii de covoare, carti vechi si obiecte de cult, muzeu care întregeste frumusetea manastirii.
          Infruntând anii si vicisitudinile istoriei, Manastirea Lainici ramâne un loc de pioasa reculegere, o legatura spirituala între locuitorii din toate colturile tarii.