Astmul ataca primavara!

          Astmul este maladia care se manifesta prin crize în timpul carora persoana în cauza are dificultati de respiratie, deoarece diametrul bronhiilor se îngusteaza, împiedicând aerul sa patrunda si sa iasa din plamâni în cantitati normale. În general, crizele apar în cursul noptii iar în functie de vârsta, durata poate fi de mai scurta sau mai lunga durata: la copii este mai scurta, dar mai intensa, în timp ce la adult se întinde pe o durata mai lunga si este progresiva ca intensitate.

          Astmul este maladia care se manifesta prin crize în timpul carora persoana în cauza are dificultati de respiratie, deoarece diametrul bronhiilor se îngusteaza, împiedicând aerul sa patrunda si sa iasa din plamâni în cantitati normale. În general, crizele apar în cursul noptii iar în functie de vârsta, durata poate fi de mai scurta sau mai lunga durata: la copii este mai scurta, dar mai intensa, în timp ce la adult se întinde pe o durata mai lunga si este progresiva ca intensitate.
          
          Ce se petrece în timpul unei crize?
          
          În timpul crizei, diametrul bronhiilor se îngusteaza, la originea acestui fenomen putând sa stea trei motive:
          producerea de spasme musculare la nivelul custii toracice – o contractie necontrolabila si involuntara a diafragmei sau a muschilor intercostali.
          inflamarea mucoasei sistemului respirator, ca urmare a unei reactii alergice sau a unei infectii;
          cresterea cantitativa a secretiei de mucus – o substanta naturala care ajuta plamânii sa fie mereu umezi -, ca urmare a unei infectii.
          
          Ce sta la originea bolii?
          
          Exista trei posibilitati:
          
          factorii ereditari; statisticile evidentiaza în mod cert ca astmul este mult mai frecvent în „familiile de astmatici” decât în cele de non-astmatici. Desi cercetatorii sunt unanim convinsi ca în declansarea astmului exista un factor de risc ereditar, pâna în prezent nu au fost identificate toate genele implicate în aparitia bolii, motiv pentru care deocamdata se vorbeste doar de „un teren familial propice”;
          alergia se afla, în numeroase cazuri, la originea crizelor de astm si poate fi, de asemenea, legata de o „mostenire de familie”, dar nu neaparat;
          infectiile repetate ale aparatului respirator pot duce la contractarea unui astm.
          
          Ce poate agrava boala?
          
          Trei sunt situatiile care pot agrava astmul, când boala este deja instalata:
          anumiti factori meteorologici – aerul rece si uscat sau presiune atmosferica crescuta, cu efect constrictiv asupra plamânilor;
          efortul fizic prelungit, care impune o activitate foarte intensa, pe o durata mai lunga de timp a plamânilor, pentru a capta cantitatea de oxigen necesara efortului muscular;
          poluarea atmosferica cu agenti iritanti cum ar fi gaze, praf, polen etc.
          
          Care sunt formele cele mai grave ale maladiei?
          
          Când bolnavul are mai mult de cinci crize pe saptamâna, astmul este considerat într-o forma severa. Nu însa cea mai agrava. Exista situatii în care criza are o forma acuta, ce pune în pericol viata, fiind prelungita si rezistenta la medicamentele specifice. Bolnavul trebuie în cel mai scurt timp posibil spitalizat, altfel riscând sa-si piarda viata.
          Deosebit de important de stiut este si faptul ca astmul care nu este tratat degenereaza si se agraveaza pe parcursul timpului, putând duce la insuficienta respiratorie si insuficienta cardiaca mortale. De aceea, boala nu trebuie niciodata neglijata, chiar daca la debutul ei crizele par rare si suportabile.
          
          Cum se îngrijeste astmul?
          
          Desi nu este încurajator, adevarul e ca pâna în prezent medicina nu dispune de un remediu 100% eficient în tratarea astmului. Când astmul dispare câteodata, acest lucru se întâmpla intr-o maniera spontana. Tratamentele medicamentoase care se utilizeaza la ora actuala îi ofera însa pacientului îngrijiri menite sa atenueze presiunea bolii asupra vietii lui de zi cu zi. Tratamentele aplicate sunt împartite în trei mari categorii:
          tratament simptomatic – cel care se aplica în timpul crizelor de astm, în scopul reducerii efectelor nefaste asupra respiratiei si opririi crizei. Imediat ce criza începe, bolnavul trebuie sa-si administreze medicamente bronhodilatatoare sub forma de aerosoli, inhalatori si comprimate. Efectul medicamentelor este în general foarte rapid, în sensul ca împiedica micsorarea diametrului bronhiilor;
          tratament de fond – are drept scop evitarea aparitiei crizelor sau, cel putin, rarirea acestora. De obicei, se folosesc doua tipuri de medicamente: antiinflamatorii (de exemplu, pe baza de corticoizi cu rol în diminuarea inflamatiei si protejarea bronhiilor) si antialerice (în cazul în care astmul are la origine alergii sau când este un astm de efort);
          tratamente complementare, cum ar fi: desensibilizarea fata de anumiti alergeni (polen, praf, par de animale, acarieni etc.); kineziterapie respiratorie care amelioreaza respiratia bolnavului; chiar si tratamente psihologie, care ajuta bolnavul sa reactioneze mai bine (de exemplu sa-si controleze panica) în timpul crizei.
          
          Astmaticul are voie sa faca sport?
          
          Cu ani în urma, medicii îi sfatuiau pe pacientii cu astm sa nu faca nici un fel de efort fizic. Acum, tot ei sunt cei care sustin ca miscarile fizice regulate si bine dozate sunt folositoare, mai ales în formele usoare sau medii de astm. Cu alte cuvinte, nu exista interdictie în privinta practicarii sportului, mai ales ca miscarea fizica creste rezistenta organismului în general iar din punct de vedere psihic ajuta persoana în cauza sa nu faca o obsesie din suferinta respectiva. Singurul lucru important este alegerea unui sport care sa nu presupuna efort fizic intens si prelungit (alergari, sporturi ale sezonului rece, cum ar fi schiul pe distante mari si abrupte etc.). Sportul cel mai indicat este înotul iar ca miscare fizica la îndemâna oricui se poate recurge la mersul pe jos sau la mersul lejer pe bicicleta. În functie de particularitatile fiecarui caz, medicul este cel mai în masura sa recomande practicarea unui sport sau evitarea efortului fizic.
          
          Este o maladie frecventa?
          
          Din cauza poluarii aerului din ce în ce mai intense, a abuzului de medicamente fara recomandare medicala, a alimentelor în majoritate prelucrate industrial sau cu adaosuri de substante care sa le prelungeasca prospetimea, numarul cazurilor de astm tinde sa creasca, OMS considerându-l o problema serioasa de sanatate publica. În România se estimeaza ca incidenta astmului în rândul copiilor este între 2 si 4%. La adult, astmul este o boala pe care, în majoritatea cazurilor, o poarta cu el din copilarie, chiar daca pe parcursul vietii a înregistrat si perioade de remisiune (de exemplu, la pubertate, pentru ca mai târziu sa apara din nou). Din ce în ce mai frecvent este si astmul profesional; e vorba de astmul legat de alergii capatate în urma contactului cu anumite substante din mediul de munca (alergia la faina a brutarului, la vopsea a vopsitorului, la par de animale a veterinarului etc.).