Gigantica unealta

          În a doua saptamâna a lunii decembrie s-a desfasurat, la Geneva, Summit-ul Mondial al Societatii Informatice, cel mai important eveniment economic-social-politic al anului 2003, cu greutate net mai mare, pentru viitorul speciei umane, decât, de pilda, razboiul din Irak si tribulatiile Constitutiei Uniunii Europene. Instinctele sociale functionând, deja, globalizant, la întâlnirea utilizatorilor noii unelte se anuntasera 6.

          În a doua saptamâna a lunii decembrie s-a desfasurat, la Geneva, Summit-ul Mondial al Societatii Informatice, cel mai important eveniment economic-social-politic al anului 2003, cu greutate net mai mare, pentru viitorul speciei umane, decât, de pilda, razboiul din Irak si tribulatiile Constitutiei Uniunii Europene. Instinctele sociale functionând, deja, globalizant, la întâlnirea utilizatorilor noii unelte se anuntasera 6.000 de specialisti – si au venit 15.000, de toate culorile, rasele, nationalitatile si etniile! Au venit fabricanti de hard (echipamente de comunicare si tehnologie informationala – al acestui teribil de repede crescator fenomen care este ITC), de soft (programe de computer) dar si negustori din noua industrie, dar si politicieni, sefi de companii transnationale si responsabili de organizatii internationale, guvernamentale si neguvernamentale. Spre cinstea noastra, din România au participat peste 150 de persoane, cu presedintele Ion Iliescu în frunte (care a si fost vedeta nr.1 a Summit-ului). Dar poate cel mai însemnat eveniment pentru noi, românii, a fost premierea inginerului Dan Nica, ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, pentru programul de e-government, adica guvernare prin mijloace ITC, ale tehnologiilor informationale si de comunicare electronica. Ca si interesul stârnit de programul AEL (Educatie Asistata pentru Licee, folosit în scolile noastre si pe care l-a prezentat compania SIVECO, în fata a, nu exagerez, câteva sute de clienti potentiali din mai multe tari ale lumii.
          Îmi place sa închei turbulentul an 2003 prezentându-va aceasta „poveste de succes”. Dar pentru ca succesul îl datoram „fenomenului ITC”, voi însira, pentru cititorii „Magazin”-ului, pietrele de hotar ale noii industrii, cea care a nascut si a crescut gigantica unealta numita computer, cu al sau fratior, candidat la ubicuitate, care este PC-ul, micul computer personal, prezent astazi în, probabil, jumatate de miliard de birouri si locuinte.
          Scurta istorie ar trebui sa înceapa cu ENIAC, un urias cu un volum cât un bloc de 10 etaje, care „gândea” cu ajutorul lampilor electronice – dar ENIAC era o combinatie experimentala pur savanta; asa ca vom desfasura doar agenda de „democratizare” a urmasilor sai si vom începe cu anul 1975, când revista „Popular Electronics” – un fel de „Tehnium” american, l-a prezentat în pagini pe „Altair 8800”, pe care cititorii trebuiau sa si-l construiasca singuri, acasa la ei!
          A urmat, în 1977, „TRS-80”, vândut la taraba, cu mare succes si, în acelasi an, „Apple II”, cu monitor (ecran) color, ideal pentru elevi si studenti si la îndemâna multor familii.
          Un soft (program) special apare în 1979, prin el utilizatorii de PC-uri pot face desen tehnic – a „ucis” planseta proiectantilor, tragatorul cu tus, trusa de compase; tot atunci a aparut WORDSTAR, „nimicitorul” masinii clasice de scris, cel atât de iubit de dactilografele lumii.
          1981: firma „Osborne” propune primul PC portabil, de „doar” 13 kg iar IBM PL „înghite” noua piata, înarmat cu un cip (tranzistor) INTEL si un program Microsoft.
          În 1982, un pas înainte, cu „Commodore 6”, în 1983 „Compaq Portable” cucereste inimile, urmat de o interfata grafica „Macintosh”, peste un an si o ploaie de PC-uri cu adevarat portabile, „Radio Shaq”, „Compaq”, „NEC” plus instalarea amenintatoare pe cerul planetei (pentru Posta lumii) a minunatei unelte numite e-mail, adica posta electronica (astazi trec prin Internet, zilnic, câteva miliarde de mesaje electronice); toate acestea se întâmpla pâna în 1989, an în care un cercetator de la celebrul CERN din Geneva, Tim Berners-Lee, leaga mai multe computere între ele, le face sa comunice – si asa apare World Wide Web, reteaua retelelor, Internet-ul care astazi stapâneste lumea.
          În prima jumatate a deceniului urmator: „Oracle”, computer de retea, foarte ieftinul „iMac”, browsere („to browse” înseamna, pe româneste, „a paste”!) care cauta site-uri (adica pagini pe care utilizatorii si le deschid, pe Internet) si masinaria „Google”, cea mai importanta institutie de cautare de pe WWW.
          De la 2000 încoace nu mai exista, practic, limite: „laptop”-uri, adica PC-uri portabile, cântarind doar 1-2 kg, programe (soft-uri) de uluitoare performanta, comunicare aproape instantanee, între oricine, oriunde, cu oricine, de oriunde, acces universal la muzee (e-cultura), ziare, librarii (amazon.com are un succes teribil!), pravalii (e-comert), administratii (e-guvernare), institute de cercetare (e-stiinta), afaceri, burse de valori (e-bussiness), universitati (e-educatie), etc., etc.
          2003, ultimele zile: nu am – si nimeni nu are – nici cea mai mica idee ce se mai poate întâmpla mâine, cu aceasta uluitoare unealta care este computerul + Internet-ul. Personal am ajuns sa cred ca este vorba de „coloana a V-a”, pe care ne-o introduce IA, inteligenta artificiala, cea care, asa cum pronostica scriitorul de Science Fiction Arthur C. Clark, va da, într-o buna zi, o „lovitura de stat” si va trece la pupitrul de comanda al lui Sapiens sapiens. Si poate ca, la urma urmei, nici nu ar fi chiar atât de rau…