În urma cu aproximativ 59.000 de ani, un neanderthalian a suferit din cauza unei dureri de dinti îngrozitoare cauzata de o carie profunda la unul dintre molarii din maxilarul inferior. Dintele respectiv a fost descoperit într-o pestera din Siberia, prezentând urme ale unei interventii stomatologice efectuate, se pare, cu ajutorul unei mici unelte de piatra pentru îndepartarea cariei si calmarea durerii.
Cercetatorii au afirmat ca acest dinte demonstreaza ca neanderthalienii erau capabili sa efectueze astfel de proceduri stomatologice complexe cu zeci de mii de ani înaintea speciei noastre, o dovada în plus a abilitatilor cognitive si a competentelor tehnice ale acestor veri apropiati ai Homo sapiens.
Dintele a fost descoperit în Rusia, în pestera Chagyrskaya, situl unei bogate colectii de fosile de neanderthalieni de pe malul stâng al râului Charysh, la poalele Muntilor Altai, în sudul Siberiei.
În centrul molarului se afla o cavitate adânca, ce ajunge pâna în camera pulpara, unde se aflau terminatiile nervoase si vasele de sânge. Urmele de pe dinte si forma gaurii indica faptul ca aceasta a fost o modificare deliberata si nu o deteriorare accidentala, au declarat cercetatorii, în timp ce dovezile de uzura obisnuita indica faptul ca acest individ a folosit acest dinte o buna perioada dupa aceasta interventie.
Experimentele efectuate pe trei dinti umani moderni au demonstrat ca o gaura de aceasta forma si cu aceleasi tipare de caneluri microscopice ar putea fi creata prin forarea în molar cu o unealta de piatra similara cu cele descoperite în pestera Chagyrskaya, informeaza Reuters/Agerpres.
Dintele reprezinta cel mai vechi exemplu cunoscut de chirurgie dentara invaziva, potrivit arheologului Kseniya Kolobova de la Institutul de Arheologie si Etnografie al filialei siberiene a Academiei Ruse de Stiinte, autoarea principala a studiului. „Acest lucru este important deoarece dovedeste ca neandertalienii deti-neau abilitati cogni-tive sofisticate, inclusiv de planificare, capacitati motorii precise si o strategie medicala deliberata, contestând viziunea depasita conform careia un astfel de comportament complex ar apartine exclusiv oamenilor moderni”, a spus Kolobova.
„Procedura a necesitat diagnosticarea sursei durerii, întelegerea faptului ca îndepartarea tesutului cariat ar putea aduce alinare, selectarea deliberata a unui instrument de piatra adecvat si executarea unei forari precise, cu miscari controlate ale degetelor”, a explicat cercetatoarea.
Molarul demonstreaza ca neanderthalianul supus acestei proceduri era un adult, desi cercetatorii nu cunosc sexul individului. „Acest lucru este în concordanta cu cunostintele moderne privind tratamentul leziunilor carioase profunde”, a declarat antropologul Alisa Zubova, de la Muzeul de Antropologie si Etnografie Petru cel Mare (Kunstkamera) din Sankt Petersburg.
Exista, de asemenea, dovezi ca neanderthalienii, inclusiv individul caruia îi apartinea acest molar, foloseau scobitori pentru a îndeparta resturile de mâncare ramase între dinti. Pâna în prezent, cea mai veche dovada a unei interventii chirurgicale dentare era un dinte de Homo sapiens descoperit în Italia, datând din urma cu aproximativ 14.000 de ani, cu o cavitate ce fusese curatata cu o unealta de piatra.
Neanderthalienii, mai robusti în comparatie cu Homo sapiens si cu sprâncene mai mari, erau inteligenti, existând dovezi ca au creat arta, au folosit metode complexe de vânatoare în grup si obiecte simbolice si ca aveau un limbaj vorbit. Ei au disparut în urma cu aproximativ 40.000 de ani.
Pestera Chagyrskaya a fost locuita în urma cu aproximativ 59.000 pâna la 49.000 de ani, a servit drept tabara de baza pentru macelarirea si consumul carnii de bizon si de cal, inclusiv pentru cresterea copiilor, dupa cum o demonstreaza dintii de lapte gasiti acolo.
Coautoarea studiului, Lydia Zotkina, de la Institutul de Arheologie si Etnografie, a remarcat ca aceasta interventie chirurgicala trebuie sa fi fost dureroasa. „Mi se pare ca aceasta este, de asemenea, o dovada a unei vointe uimitoare. Cunoasteti multe persoane care ar putea realiza o astfel de operatie fara anestezie sau fara echipament special? Sau care ar putea s-o suporte la rândul lor? De fiecare data când ma gândesc la asta, sunt plina de admiratie”, a declarat Zotkina. Cavitatea din molar acoperea aproape întreaga suprafata folosita pentru mestecat.
„Replicarea experimentala a aratat ca o miscare rotativa sau de forare manuala cu un mic instrument de piatra ar fi fost cea mai eficienta tehnica”, a declarat Kolobova.
Zotkina a realizat aceste experimente folosind un mic instrument din jasp, un tip de cuart. Instrumente similare din jasp au fost gasite în pestera Chagyrskaya, datând din perioada în care aceasta era ocupata de neandertalieni.
„Am emis, de asemenea, ipoteza ca aceasta cavitate rezultata ar fi putut fi umpluta”, poate cu o substanta precum ceara, a spus Zotkina, cu toate ca nu au fost gasite dovezi în acest sens.
NICUSOR DINCA
Comentarii