Un nou raport ONU cu privire la costurile de mediu ale tehnologiei inteligentei artificiale (AI) estimeaza ca pâna în 2030, consumul de energie al AI s-ar putea dubla, ajungând la 3% din electricitatea mondiala, producând emisii egale cu cele ale Regatului Unit si epuizând mai multa apa pentru racire decât necesarul anual de apa potabila al întregii populatii a globului, transmite Live Science.
Un argument adesea folosit pentru a calma îngrijorarile legate de cresterea cererii de energie si resurse a centrelor de date este ca modelele de inteligenta artificiala (AI) vor avea nevoie de mai putin în viitor, pe masura ce se îmbunatatesc si devin mai eficiente. Însa aceasta gândire aparent logica este o capcana, potrivit noului raport al ONU.
De asemenea, se anticipeaza ca utilizarea AI va urma un principiu economic cunoscut sub numele de „paradoxul Jevons”, care prezice ca atunci când îmbunatatirile tehnologice cresc eficienta unei resurse, aceasta duce la o crestere, mai degraba decât la o scadere, a consumului total al acelei resurse.
Paradoxul este numit dupa economistul William Stanley Jevons, care a observat acest efect odata cu utilizarea carbunelui în Anglia secolului al XIX-lea. Cresterile în eficienta nu au redus consumul general, dar în schimb, costurile mai mici au dus la o utilizare extinsa si la o cerere generala mai mare.
Povara asupra mediului
Pe masura ce modelele AI devin mai ieftine si mai atractive, raportul se asteapta ca acest lucru sa încurajeze noi utilizari si volume mai mari de utilizare, erodând si eventual surclasând orice economii obtinute din progresele în materie de eficienta.
Pentru a evita caderea în aceasta capcana, raportul prezinta o foaie de parcurs pentru utilizarea responsabila a AI-ului, bazata pe principii directoare precum transparenta, eficienta prin proiectare, echitatea si justitia, responsabilitatea pe durata ciclului de viata, cooperarea globala si utilizarea durabila.
Anul trecut, centrele de date consumau deja la fel de multa energie electrica ca Arabia Saudita, care se claseaza pe locul 11 în lume în topul celor mai mari consumatori de energie electrica. Daca utilizarea energiei electrice se dubleaza conform proiectiilor pâna în 2030, amprenta de carbon asociata ar necesita 6,7 miliarde de copaci crescuti pe parcursul a zece ani pentru a compensa aceasta cerere.
Centrele de date ar necesita, de asemenea, 9,3 trilioane de litri de apa si terenuri de aproape zece ori mai mari decât orasul Mexico City. Dincolo de utilizarea resurselor, raportul subliniaza, de asemenea, inechitatea structurala din centrul boom-ului AI, doar 32 de natiuni dispunând de infrastructura cloud specifica AI si 90% din aceasta capacitate fiind situata în SUA si China. Raportul avertizeaza asupra cresterii decalajului digital între natiunile care construiesc si controleaza sistemele de inteligenta artificiala si cele care le consuma, acestea din urma purtând adesea o povara disproportionata asupra mediului, cauzata de extractia mineralelor si deseurile electronice.
Doua forte principale modeleaza amprenta operationala a inteligentei artificiale: cât de mult o folosim si cum o folosim. Aceasta implica toate sarcinile pe care le îndeplinesc modelele de inteligenta artificiala, de la generarea de text si cod pâna la imagini si videoclipuri.
Alegerea modelului conteaza, de asemenea, deoarece fiecare sistem de inteligenta artificiala îndeplineste aceste sarcini cu costuri energetice si de mediu distincte.
Raportul mai sustine ca inteligenta artificiala responsabila necesita o guvernanta completa a lantului valoric, de la aprovizionarea cu minerale pâna la reciclare si eliminare în siguranta. În document se solicita o combinare a capacitatii si a administrarii mediului – gândindu-se atât la ceea ce poate face inteligenta artificiala pentru noi, cât si la protejarea mediului natural.
Aceasta ar însemna transparenta cu privire la datele de mediu ca parte obisnuita a dezvoltarii inteligentei artificiale, atât la nivel de model, cât si la nivel de sarcina, si încorporarea cererii proiectate de inteligenta artificiala în planificarea climatica si energetica.
Mediul natural este fundamental pentru economie, cultura si bunastare si trebuie sa fie în centrul gândirii noastre. Este timpul sa regândim strategia de inovare în domeniul inteligentei artificiale si sa ne concentram asupra unui viitor tehnologic sustenabil, se mai arata în raportul ONU.
NICUSOR DINCA
Comentarii