• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 27 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 27 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Paradis pentru toata lumea

Paradis pentru toata lumea

30 septembrie 2009
in Amprente ale spiritualitatii
A A

Este gradinaritul o arta? Astazi, cand atat de multe indeletniciri au primit cam fraudulos denumirea de „arta”, este greu sa faci o afirmatie categorica. Dar priviti, va rog, parcul din fata castelului Villandry! Este un exemplu luat la intamplare, dar cata incantare ne produce acea geometrie a sculpturilor in verde, cu perfectiunea grupajelor de „boscheti” taiati la milimetru si a aleilor care formeaza un labirint docil, cu minifantanile care anima un peisaj de vis… Intr-adevar, putem spune fara ezitare ca gradinaritul ornamental este o arta a modelarii peisajelor verzi, a imblanzirii naturii dupa proiecte riguroase.

Romanii, cei care au ridicat gradinaritul ornamental la rang de arta in Europa – inspirati din realizarile de exceptie ale persilor – aveau un termen, „topia”, adica „locuri”, preluat de anglo-saxoni pentru aceste capodopere in verde. Exista astazi termenul „topiary” in engleza, care nu are corespondent in romaneste (nu am gasit in DEXonline) si pe care, in mod fortat, am sa-l folosesc pentru a evita lungimea exprimarii.

Daca cele mai vechi relatari cu privire la gradinaritul artistic sunt intalnite la vechii egipteni, Persia lui Darius cel Mare a devenit un model pentru multe civilizatii prin „topiariile” realizate intr-o clima neprietenoasa cu plantele. Ideea de a folosi arbusti ornamentali, asociati cu plante (perene sau nu) a necesitat si o iscusita tehnologie a irigatiilor de mare finete. Gradinile suspendate ale Babilonului stau marturie. Grecii au preluat aceasta forma de incantare a ochiului si aristocratii Atenei investeau mult in gradinile de langa resedintele lor. Magnatii Romei nu au ezitat sa preia estetica gradinaritului grecesc si s-o dezvolte cu bolti umbroase, amenajari sofisticate de trandafiri si arbusti, strabatute de alei si circuite de apa in curgere naturala. Un nume de referinta din acea epoca de glorie a Imperiului Roman este cel al lui Lucius Lucullus (mort in anul 57 i.Ch.), istoricul indragostit de natura. La randul lor, spaniolii si maestrii bizantini au continuat sa foloseasca „topiariile” pentru a-si demonstra maiestria, dar si pentru a vizualiza mai pregnant pozitia sociala inalta a proprietarilor.

In Extremul Orient, chinezii si japonezii au privit arta gradinaritului ca pe un fel de miniaturizare a vastelor peisaje salbatice. Din gradinile lor nu lipsesc stancile (sau pietrele asezate filosofic in celebrele gradini Zen), curgerile de ape si cascadele. In Europa, dupa o perioada de stagnare din ultima parte a Evului Mediu, Renasterea a adus o explozie de „topiariilor” asociate castelelor impunatoare ale marilor nobili. Parcurile resedintelor regale au fost incredintate unor maestri ai peisajelor cu „sculpturi in verde”, in care regula simetriei persane a fost impinsa pana la perfectiune. Englezii au inventat labirintul cu ziduri de arbusti – specii de conifere multiramificate si care nu cresc mai mult de 4-3 metri –, aducandu-ne aminte ca relaxarea are si o latura ludica.

Initial, doua dintre functiile parcurilor au fost meditatia si intalnirile discrete. La greci si la romani, multi filosofi si poeti aveau un loc special in astfel de amenajari. De asemenea, intalnirile colocviale sau ale indragostitilor erau binevenite in spatiile speciale cu pereti verzi. Astazi, nuantele idilice au cam palit, iar terenurile destinate unor peisaje cu ornamente verzi (si nu numai) sunt tot mai putine. Traditia gradinaritului artistic este in pericol.

PAUL IOAN

ShareTweet
Articolul precedent

Recrudescenta anemiilor

Urmatorul Articol

Taj Mahal – un vis in marmura

Articole Similare

Amprente ale spiritualitatii

Biserica Vovidenia din Galati

26 ianuarie 2026

Aflata în municipiul Galati, Biserica „Vovidenia – Intrarea în Biserica a Maicii...

Amprente ale spiritualitatii

Biserica Zlatari

13 ianuarie 2026

Aflata în centrul Capitalei, pe Calea Victoriei, Biserica Zlatari este cunoscuta si...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Patrunsa

22 decembrie 2025

Aflata în judetul Vâlcea, la nord-vest de Râmnicu Vâlcea si Baile Olanesti,...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Adam

8 decembrie 2025

Ridicata în satul cu acelasi nume din judetul Galati, Manastirea Adam, cu...

Amprente ale spiritualitatii

Biserica Sfânta Ecaterina

18 noiembrie 2025

Biserica Sfânta Ecaterina din Bucuresti, cunoscuta drept paraclis al Facultatii de Teologie...

Amprente ale spiritualitatii

Schitul Dobrusa

11 noiembrie 2025

Asezamântul, cu obste de calugari si hramul „Intrarea in Biserica a Maicii...

Urmatorul Articol

Taj Mahal – un vis in marmura

Pasarile, in pericol de disparitie?

Imitatie de icre negre

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

22 ianuarie 613 – Încoronarea împaratului bizantin Heraclius Constantin

26 ianuarie 2026

La începutul secolului al VII-lea, Imperiul Bizantin trecea printr-o criza profunda. Împaratul...

Citeste mai departe
Blitz

Umorul care a facut istorie

26 ianuarie 2026

Comedia a fost dintotdeauna unul dintre cele mai universale genuri cinematografice, capabil...

Citeste mai departe
Blitz

Expozitie dedicata Unirii Principatelor Române

26 ianuarie 2026

Muzeul National Cotroceni (Bd Geniului nr.1 Bucuresti) va fi deschis pentru public...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

În caz de hipotermie si degeraturi…

26 ianuarie 2026

A venit gerul? Specialistii recomanda oamenilor ca în zilele cu temperaturi foarte...

Citeste mai departe
Femina Club

Masti „miraculoase”

26 ianuarie 2026

Continuam seria mastilor „miraculoase” de saptamâna trecuta cu alte sugestii capabile sa...

Citeste mai departe
Femina Club

Sos de lamâie cu unt

26 ianuarie 2026

30 g unt (82% grasime), 30 g faina, sare, 360 ml lapte...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.