Intre 11 si 20% dintre femeile care nasc in fiecare an prezinta simptome de depresie postpartum, cel mai mare factor de risc pentru sinuciderea materna si infanticid.
In SUA, la circa 4 milioane de nasteri, aceasta echivaleaza cu aproape 800.000 de femei cu depresie postpartum, anual. Modelele biologice si psiho-sociale actuale de alaptare sugereaza ca alaptarea ar putea reduce riscul unei femei de depresie postpartum. Cu toate acestea, studiile anterioare au analizat doar initierea alaptarii si a duratei alaptarii.
In plus, esantioanele mici si adesea omogene au dat rezultate negeneralizabile lipsite de putere statistica, din cauza nivelurilor mai diferite de educatie, a veniturilor si a proportiilor de participanti din rase diferite.
Rezultatele au aratat ca femeile care alaptau in prezent la momentul colectarii datelor aveau un risc semnificativ statistic de depresie postpartum mai mic decat femeile care nu alaptau. In plus, exista o relatie inversa semnificativa statistic intre durata alaptarii si riscul de depresie postpartum.
Pe masura ce numarul saptamanilor in care femeile alaptau a crescut, depresia lor postpartum a scazut. O constatare neasteptata a fost ca nu a existat nicio diferenta semnificativa in riscul depresiei postpartum in randul femeilor cu intentii variate de alaptare (da, nu, nesigur).
Femeile care sufera de depresie postpartum, care apare in decurs de patru saptamani si pana la 12 luni dupa nastere, suporta sentimente de tristete, anxietate si oboseala extrema care le ingreuneaza functionarea.
Cele care nu sunt tratate pot avea, de asemenea, rezultate negative, inclusiv dificultati de legatura si ingrijire a copiilor lor, ganduri de a-si face rau siesi sau copilului si, de asemenea, prezinta un risc crescut de utilizare abuziva a substantelor toxice (droguri, alcool, tigari, dar si unele medicamente).
Mamele care au trecut prin depresie postpartum prezinta in plus un risc crescut cu 50% de a suferi asemenea episoade si in nasterile ulterioare. Ele au si un risc crescut (25%) de a suferi tulburari depresive suplimentare legate de nastere, pana la 11 ani mai tarziu. De asemenea, depresia postpartum creste morbi-ditatea materna si este asociata cu riscuri de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral si diabet de tip 2.
Important de stiut este ca studiul s-a bazat pe un chestionar privind sistemul de monitorizare a riscului de sarcina pentru a investiga asocierea practicilor de alaptare, luand in considerare covariate semnificative, cum ar fi varsta, rasa, starea civila, educatia, abuzul de substante ce creeaza dependenta, inainte si in timpul sarcinii, fumatul etc.
Constatarile sugereaza ca alaptarea este un comportament eficient din punct de vedere al costurilor si sanatos, care poate reduce riscul de depresie postpartum. Cadrele medicale joaca un rol important in educarea si promovarea atat a beneficiilor pentru sanatatea materna a alaptarii, cat si a beneficiilor pentru sugari, cum ar fi furnizarea nutrientilor necesari si protejarea acestora impotriva alergiilor, bolilor si infectiilor.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii