Numele alergiei, aceasta afectiune care pare banala, insa care poate deveni periculoasa pana la amenintarea cu decesul, isi are originile in doua cuvinte grecesti care s-ar traduce prin „reactie adversa”. Totusi, un medic austriac a fost cel ce a definit pentru prima data aceasta reactie, pediatrul Clemens Von Pirquet, acesta referindu-se la hipersensibilitatea provocata de o a doua vaccinare, cu accent special pe cea impotriva variolei. Alergia mai este numita, generic, si anafilaxie sau atopie.
Alergia nu este congenitala. Ea se instaleaza in primele luni de viata, dupa ce copilul primeste vaccinurile obisnuite, una dintre principalele cauze ale „retinerii” in organism, in stare latenta, a acestei potentiale afectiuni, fiind tocmai excesul de vaccinari. Ea reprezinta de fapt o functionare deficitara a sistemului imunitar, iar numerosi medici considera ca amintitele vaccinari excesive fac inoperant sistemul de aparare al organismului nostru, acesta nemaifacand fata neincetatelor stimulari antigenice specific vaccinurilor, el fiind ocupat cu combaterea incarcaturii toxice implicite. Astfel, organismul lasa sa se instaleze inflamatia, uneori chiar pe o durata mare. Permanenta masei de anticorpi produse de vaccinuri ajunge sa deterioreze „mecanismul” reprezentat de corpul nostru si in consecinta sa provoace maladii specifice.
La viitoarele mame vaccinate, pe de alta parte, fatul nu reuseste sa-si constituie o flora intestinala bogata in bacteria endogena protectoare, situatie care determina o predispozitie a viitorului copil la alergii. Se stie ca sistemul nostru imunitar are ca principali agenti globulele albe specifice, limfocitele; este vorba despre limfocitele T, fabricate de maduva osoasa si limfocitele B, ca un fel de replica la prezenta proteinelor straine (antigeni) in sange. La randul lor, antigenii declanseaza producerea de imunoglobuline (anticorpi), care sunt molecule mari de proteine (lg) clasificate in cinci categorii: A, D, E, G si M. Acestea poseda o „cheie” care se adapteaza perfect antigenilor specifici, pentru a constitui complexul imunitar antigen/anticorp, iar cea mai mare parte a acestor complexuri sunt distruse ulterior.
In reactiile alergice sunt implicati anticorpii lgE, care pot fi produsi in cantitate mare, astfel incat sa provoace adevarate avalanse de reactii inflamatorii, cu formarea unui mediator chimic numit histamina – un important si puternic vasodilatator. Drept urmare, vasele sangvine puternic dilatate astfel ajung sa provoace socul anafilactic, extrem de periculos, deoarece poate ucide rapid, daca nu se intervine cu o injectie cu adrenalina in urmatoarea jumatate de ora. De altfel, histamina poate sa invadeze in intregime organele corpului nostru. Muschii vezicii urinare si ai intestinului se contracta, provocand voma si diaree; bronhiile sunt cuprinse de spasme, determinand grave probleme respiratorii, vasele de sange se dilata, lasand serul sangvin sa se filtreze in tesuturi, acestea incepand sa se umfle (se formeaza binecunoscutele edeme) si generand o urticarie puternica.
Impotriva alergiilor se prescriu antihistaminice, cortizon si imunosupresoare, insa aceste tipuri de medicamente doar trateaza problema, nu o si vindeca. Ele nu actioneaza niciodata impotriva cauzelor maladiei si, in plus, pot provoca efecte secundare deloc neglijabile. Anafilaxia nu este o patologie rar intalnita. Ea reprezinta, de pilda, prima cauza de astm, in 80% din cazuri fiind responsabila de cronicizarea acestuia.
In categoria alergicilor de varste mici apare si un cerc vicios: copiii astmatici sunt mai sensibili la infectii, iar infectiile agraveaza astmul. Deloc intamplator, un copil din 10 face bronhiolita, deseori in urma unei vaccinari, iar dintre acestia nu mai putin de jumatate vor dezvolta o forma de astm. Exista medici si cercetatori care au demonstrat ca vaccinarile constituie principalul factor declansator al astmului. Un exemplu clar privitor la aceasta relatie aparent paradoxala dintre vaccinari si astm, respectiv alergii, este acela ca adultii tineri care au avut rujeola in copilarie nu sunt alergici, dar cei vaccinati si care nu au avut aceasta boala sunt alergici.
O realitate din pacate ignorata de multe medii sanitare este aceea ca mediul microbian protejeaza copilul impotriva astmului. De aceea, este foarte imprudent sa fortam sistemul nostru imunitar sa produca anticorpi cu orice pret. Un minimum de intelepciune si realism ne arata ca trebuie pur si simplu sa lasam natura sa isi faca treaba si atunci sigur vom deveni mai sanatosi, cu un organism mai puternic.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii