Cu lacrimi în ochi despre conjunctivita alergica

          Conjunctivita, în general, este o inflamatie a tesutului conjunctiv – membrana care captuseste ochiul si fata interna a pleoapelor. Se manifesta prin înrosirea ochiului, lacrimare, umflarea pleoapei superioare si coborârea spre cea inferioara, edem în jurul ochiului, sensibilitate la lumina, mâncarime, senzatia de „nisip în ochi”, secretie oculara care formeaza crusta în timpul noptii.

          Conjunctivita, în general, este o inflamatie a tesutului conjunctiv – membrana care captuseste ochiul si fata interna a pleoapelor. Se manifesta prin înrosirea ochiului, lacrimare, umflarea pleoapei superioare si coborârea spre cea inferioara, edem în jurul ochiului, sensibilitate la lumina, mâncarime, senzatia de „nisip în ochi”, secretie oculara care formeaza crusta în timpul noptii.
          
          În ceea ce priveste conjunctivita alergica, aceasta consta în sensibilitatea mucoasei conjunctive fata de anumite particule din mediul înconjurator: praf, polen, fân, par de animale, puf, acarieni, substante chimice care intra în compozitia produselor cosmetice si ale parfumurilor etc. Declansarea conjunctivitei alergice se produce în urma contactului direct al mucoasei ochiului cu alergeni iar puseele acute au caracter sezonier, primavara fiind anotimpul cel mai favorabil pentru aceasta afectiune.
          Conjunctivita alergica afecteaza de obicei ambii ochi si, adeseori, se poate însoti de stranuturi repetate si secretie apoasa din nas.
          
          Care este mecanismul?
          
          Conjunctivita alergica se declanseaza din cauza unei hipersensibilitati a organismului fata de corpuri straine, fie ele si microscopice ca dimensiune. Cu alte cuvinte este sensibil la anticorpi si, în consecinta, reactioneaza prompt, simptomele specifice bolii fiind semnalul sau de alarma. Imediat ce intra în contact cu alergenii, simtindu-se agresat, organismul declanseaza sistemul propriu de aparare si produce anticorpi (imunoglobuline) care se fixeaza pe mastociste (o varietate a globulelor albe), situate la nivelul pielii si al mucoaselor.
          
          Cum se pune diagnosticul?
          
          Conjunctivita poate fi de natura alergica, dar si bacteriana sau virala, ultimele doua tipuri fiind deosebit de contagioase. Cum simptomele sunt foarte asemanatoare în toate cele trei tipuri, ideal este ca imediat ce apar primele simptome de boala sa se solicite un consult oftalmologic. În urma unui consult clinic, medicul recomanda de obicei si un examen de laborator care consta în prelevarea câtorva picaturi de secretii din ochi pentru culturi. Analiza acestora pune în evidenta exact forma de infectie: alergica, bacteriana sau virala. Tratamentul se aplica în functie de diagnostic.
          
          In ce consta tratamentul?
          
          Daca infectia este bacteriana, se recomanda picaturi pe baza de colir, unguente cu antibiotic sau chiar administrarea orala de antibiotice. Conjunctivita virala se trateaza cu picaturi pentru stimularea secretiei lacrimale si colir; aproape ca trece de la sine. Conjunctivita alergica impune pe de-o parte înlaturarea simptomelor oculare iar pe de alta tratarea alergiei.
          Colirele utilizate sunt si ele diferentiate în functie de gravitatea puseului de conjunctivita. În formele care depasesc faza moderata a bolii se pot asocia medicamente antihistaminice, vasoconstrictoare (care reduc calibrul vaselor foarte fine din ochi, dilatate din cauza bolii). Antiinflamatoarele – similare globulelor albe responsabile cu eliberarea histaminei care se afla la originea reactiilor alergice) sunt uneori combinate de medic dupa o tehnica specifica de tratament. În cazurile foarte rezistente de conjunctivita se folosesc, în doze bine stabilite si pe o durata scurta de timp, corticoizi (cortizon) asociati cu colir.
          Mai exista o forma de conjunctivita – cea produsa de virusul herpetic. Tratamentul tintit este deosebit de important (de obicei se folosesc produse de tip Zovirax – unguent sau capsule de uz oral); conjunctivita herpetica se poate agrava, mergând pâna la ulceratii pe cornee si chiar la perforarea acesteia.
          
          Igiena, mama intelepciunii
          
          Dincolo de indicatiile terapeutice stabilite de medicul oftalmolog, masurile de igiena si de protectie sunt obligatorii pentru vindecarea cât mai grabnica a bolii. Ce trebuie facut?
          Daca e vorba de o forma contagioasa (bacteriana, virala, herpetica) nu atingeti ochii cu mâinile.
          Stergeti secretiile care curg din ochi cu pansament steril, de fiecare data folosind unul nou.
          Spalati-va frecvent pe mâini.
          Nu folositi un prosop unic pentru toti membrii familiei.
          Schimbati zilnic prosoapele si fata de perna.
          Purtati hainele numai o data înainte de a le spala.
          Nu folositi batiste, ochelari de vedere sau de soare, alte obiecte personale, farduri etc. apartinând altei persoane.
          Renuntati o perioada la machiaj.
          Aplicati comprese cu apa pe ochi. Înmuiati pansament steril în apa (calduta sau rece) stoarceti-l si aplicati-l cu blândete de 2-4 ori pe zi, câte 10 minute. Aveti grija sa nu ramâna pe pleoape scame.