Stresul un inamic puternic ce poate fi învins

           Stresul este unul dintre cei mai redutabili dusmani ai sanatatii omului din societatea moderna. Aproape nu exista problema medicala, boala, care sa nu fie mai mult sau mai putin legata de stres.

           Stresul este unul dintre cei mai redutabili dusmani ai sanatatii omului din societatea moderna. Aproape nu exista problema medicala, boala, care sa nu fie mai mult sau mai putin legata de stres. De la o banala durere de cap pâna la colite, ulcere, hipertensiune, infarct, depresii nervoase… Pe de alta parte însa, chiar si lipsa stresului poate da nastere la boala, daca acest „vid de stres” înseamna de fapt plictiseala, apatie, lipsa de comunicare si de confruntare, neliniste, renuntare, resemnare, nemultumire sau, mai rau, depresie. Importanta este gasirea caii de mijloc între aceste doua extreme.
          
          Stresul… bun si stresul… rau
          
           Cel mai puternic stres este cel legat de o schimbare, când individul e obligat sa se adapteze la o noua situatie, la o experienta inedita pentru el. Paradoxal este faptul ca stresul îsi face simtita prezenta fie ca e vorba de un sentiment al bucuriei, al placerii extreme, fie ca e vorba de un sentiment al tristetii, îngrijorarii, angoasei, depresiei… Prima alunecare cu schiurile pe o pârtie blânda, primul zbor cu avionul, un câstig la loterie, avansarea în functie la un nivel peste asteptari, prima seara romantica cu persoana iubita, ca sa nu mai vorbim de casatorie, de nasterea unui copil etc. sunt sentimente care pot fi trecute tot la capitolul stres de vreme ce nasc trairi foarte intense, numai ca, lucru foarte important, acestea fac parte din sentimentele pozitive, tonice, aliate ale sanatatii psihice si fizice.
           Nu acelasi lucru se poate spune despre starea de spirit indusa de lipsa de un loc de munca, de grija pentru ziua de mâine, de certurile din familie, de esecurile personale sau ale propriilor copii, de divort, de moartea unei persoane iubite etc. Departe de a enumera toate situatiile, acestia sunt de fapt inamicii redutabili ai sanatatii. Oamenii de stiinta ne asigura însa ca omul sanatos este o fiinta înzestrata cu o extraordinara capacitate si abilitate de adaptare la stresurile vietii cotidiene si ca el detine cu tot arsenalul necesar gasirii de modalitati de echilibrare a balantei stresului.
          
          Ce înfatisare are stresul cotidian?
          
           Problema numarul unu a vietii contemporane este asa-numita cursa contra cronometru. Pentru rezolvarea treburilor din familie (de cele mai multe ori cu solutii – mai ales materiale – greu de gasit), pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu (atunci când exista) si asa mai departe… Biciuiti de mass-media, suntem îndemnati în fiecare moment „sa vedem acum, sa sunam acum, sa cumparam acum, sa ne bucuram acum…, sa nu pierdem prilejul, sa prindem ultima sansa etc.” Dar goana dupa a vedea, a câstiga, a cumpara, a strânge, a cheltui pentru a o lua a doua zi din nou de la capat ne epuizeaza. Uitam de echilibrul pe care ni-l datoram noua însine si ignoram faptul ca, din umbra, ne pândesc: oboseala, depresia si boala. Plini de bune intentii, intram totusi într-un cerc vicios.
          
           Sa nu provocam daune prin stres
          
           Echilibrul între doza de stres necesar si cea nociva poate fi mentinut daca apelam la asa-zisele trucuri antistres: u Ancorarea într-o viata sociala cât mai stabila: o familie bazata pe afectiune si întelegere; un loc de munca cel putin satisfacator din punct de vedere material, al abilitatilor proprii sau al pregatirii profesionale; un scop bine definit în viata; o motivatie fundamentala pentru efortul si sacrificiile facute. Totul pare mai usor într-un asemenea context.
          
           – Adaptarea la o alimentatie sanatoasa, bazata în ordine descrescatoare pe legume, fructe, zarzavaturi, fibre, produse lactate, peste, oua, carne slaba de pui, vita, porc, grasimi de origine animala cât mai putine.
          
           – Evitarea totala a tutunului, precum si consumul în doze minim acceptabile al alcoolului si cafelei sau al altor droguri asemanatoare. Toate aceste substante încarca „lista datoriilor” pe care organismul va fi nevoit sa le plateasca mai târziu.
          
           – Practicarea cu regularitate a exercitiului fizic, minimum 30 de minute pe zi. Programul de miscare are capacitatea de a creste secretia de endorfine, hormonii care ne dau senzatia de optimism, de bine si care ne protejeaza organismul fata de stres. Endorfinele sunt produse si prin expunerea organismului la soare si aer curat, asa ca exercitiul fizic practicat în aer liber aduce un beneficiu dublu.
          
           – Folosirea cu generozitate a apei pentru uz extern si intern. Beti suficienta apa (între 6 si 8 pahare pe zi); circuitul elementelor esentiale vietii din interiorul organismului se usureaza, iar toxinele se elimina prin urina în cantitati mai mari.
          
           – Cultivarea unei atitudini mentale pozitive. Imaginati-va un om matur care merge gârbovit, absent, printre fulgii de nea ai primei ninsori abundente din preajma sarbatorilor de iarna, în comparatie cu fericirea copiilor care se gândesc doar la bataia cu bulgari de zapada si la sanius. Ce se petrece în sufletul acelui om matur, ce se petrece în sufletul copiilor? Cine se împovareaza cu stresul negativ si cine cu cel pozitiv? Diferenta nu tine de împrejurari, ci de atitudinea noastra fata de aceste împrejurari. Altfel spus, daca ne propunem sa luptam împotriva stresului, e mai întelept sa ne bucuram de viata în fiecare moment al ei, uitând pentru scurt timp de necazuri, resentimente si frustrari.