Cercetari publicate recent demonstreaza ca este posibil sa se trateze hipertensiunea arteriala prin utilizarea unei versiuni modificate prin inginerie genetica a bacteriei Lactobacillus paracasei.
Aceasta bacterie banala populeaza intestinul uman, iar oamenii de stiinta au modificat-o genetic pentru a produce o proteina numita ACE2. Scopul este reducerea nivelului angiotensinei II – un hormon care determina vasoconstrictie, si, ulterior, cresterea tensiunii arteriale.
Microbii, aliatii nestiuti
Studiul, realizat pe sobolani de laborator, deschide noi oportunitati în încercarea de a valorifica microbiomul propriului nostru organism pentru a regla tensiunea arteriala.
Studiul – publicat în aceasta luna în revista de specialitate Pharmacological Research de catre o echipa de oameni de stiinta americani – reprezinta o schimbare de paradigma, a declarat dr. Bina Joe, cercetator în domeniul hipertensiunii la Universitatea Toledo din Ohio, Statele Unite, si autor principal al lucrarii.
„Întrebarea pe care ne-o punem întotdeauna este daca putem exploata microbiomul uman pentru a ne ajuta sanatatea, pentru care tensiunea arteriala optima este un semn cardinal. Pâna acum, am spus pur si simplu ca modificarile microbiomului joaca un rol în hipertensiunea arteriala. Acestea sunt constatari importante, dar nu au întotdeauna o aplicare imediata”, a spus ea. „Este prima data când am demonstrat ca putem face cu adevarat acest lucru. Avem dovada de principiu ca am putea folosi microbiomul pentru a crea tratamente capabile sa îmbunatateasca în mod cuantificabil sanatatea persoanelor care au probleme din cauza hipertensiunii.”
Bina, profesor universitar si presedinte al Departamentului de Fiziologie si Farmacologie din cadrul Colegiului de Medicina si Stiinte ale Vietii de la Universitatea Toledo, este o pioniera în studierea legaturii dintre bacteriile care traiesc în intestinul nostru si reglarea tensiunii arteriale.
În cea mai recenta cercetare a sa, Joe si echipa sa au testat Lactobacillus paracasei, o bacterie intestinala benefica, special modificata pentru a produce o proteina numita ACE2 la sobolanii de laborator predispusi la hipertensiune si care nu pot produce în mod natural ACE2. Aceasta a stârnit un interes considerabil în ultimii ani datorita rolului sau de receptor-cheie pentru virusul care provoaca COVID-19.
Scaderea tensiunii arteriale s-a produs doar la sobolanii femele
Cu toate acestea, proteina regleaza, de asemenea, sistemul renina-angiotensina, care genereaza angiotensina II, un hormon care s-a dovedit ca ar creste tensiunea arteriala în mai multe moduri, inclusiv prin constrictia vaselor de sânge.
Prin hranirea sobolanilor cu bacteria Lactobacillus paracasei modificata ca probiotic, cercetatorii au reusit sa introduca proteina umana în intestinele rozatoarelor, ceea ce a redus în mod specific nivelul angiotensinei II si, implicit, a scazut tensiunea arteriala.
Deosebit de interesant este însa faptul ca, desi nu a existat nicio diferenta în ceea ce priveste expresia proteinei între sobolanii masculi si cea a femelelor, efectele de scadere a tensiunii arteriale au fost observate doar la sobolanii femele. Cercetatorii nu sunt siguri de ce anume s-a întâmplat acest lucru, dar speculeaza ca are legatura cu faptul ca femelele, spre deosebire de masculi, au doua copii functionale ale ACE2.
Gena care codifica proteina este localizata într-o regiune a cromozomului X care scapa unui fenomen genetic numit inactivare X. Se presupune ca a avea doua copii functionale ale ACE2 este extrem de important pentru femei, deoarece atunci când ambele copii au fost pierdute, femeile au avut un nivel mult mai ridicat de hipertensiune arteriala în comparatie cu barbatii. „Prin urmare, femelele par sa accepte cu usurinta tot ajutorul pe care îl pot primi de la microbiomul intestinal care furnizeaza ACE2, a spus ea. Deocamdata, aceasta este o teorie care necesita dovezi experimentale suplimentare.”
Medicina microbiomului – o realitate a secolului XXI
Cu rezultatele diferite între sobolanii masculi si sobolanii femele, cercetatoarea este de parere ca descoperirea facuta de echipa sa reprezinta o etapa importanta între teoria de a valorifica bacteriile pentru a trata hipertensiunea, alte afectiuni cronice si posibilitatea practica de a o aduce în stadiul clinic. „Au existat întrebari cu privire la medicina microbiomului – este o moda sau este reala?
Aceasta este o demonstratie extrem de interesanta ca putem exploata bacteriile pentru a lucra pentru noi si ca ele pot fi o solutie pentru hipertensiunea arteriala, problema care afecteaza o parte semnificativa a populatiei”, a spus ea. „Este acea raza de speranta ca i-ar putea ajuta pe pacienti sa nu mai aiba nevoie de medicamentele clasice pentru a-si tine sub control tensiunea arteriala”.
Potrivit datelor de la Centrul pentru Controlul si Prevenirea bolilor din SUA, aproape jumatate dintre adultii americani sufera de hipertensiune arteriala si doar aproximativ unul din patru dintre ei îsi controleaza tensiunea arteriala. Desi rareori prezinta simptome, tensiunea arteriala necontrolata este un factor de risc major pentru atac de cord, accident vascular cerebral si boli renale.
Joe a declarat ca sunt necesare mai multe cercetari, inclusiv studii privind ceea ce se întâmpla atunci când bacteriile producatoare de ACE2 sunt introduse la animale al caror organism produce deja proteina în mod natural si efectele secundare care ar putea aparea prin cresterea nivelului proteinei în intestin.
Dar prima cercetare de acest gen de la Universitatea Toledo deschide o fereastra catre potentialul substantial de exploatare în beneficiul nostru a bacteriilor care traiesc în intestine.
„Este o posibilitate reala ca noi sa putem folosi bacteriile pentru a corecta hipertensiunea. Este un lucru important, iar conceptul ar putea fi aplicat si la alte boli. De exemplu, în cazul persoanelor care nu reusesc sa îsi controleze nivelul de zahar din sânge, am putea însarcina o bacterie sa produca o proteina care sa le reduca glicemia? Exista înca multe întrebari la care trebuie sa se raspunda, dar acum stim ca paradigma functioneaza.”, a declarat dr. Bina.
GABRIEL TUDOR
Comentarii