Matt Crawford crede ca „raspunsul are legatura cu reputatia lui Columb la momentul in care europenii au numit noile continente, precum si cu o campanie publicitara de mare succes condusa de exploratorul italian Amerigo Vespucci”.
Raspunsul scurt este ca un alt explorator european a avut o publicitate mai buna, ceea ce ne face sa intelegem ca PR are radacini vechi, de peste o jumatate de mileniu.
Asadar, de ce America si nu Columbiana, de pilda?
Matt Crawford, profesor asociat de istorie la Kent State University din Ohio crede ca „raspunsul are legatura cu reputatia lui Columb la momentul in care europenii au numit noile continente, precum si cu o campanie publicitara de mare succes condusa de exploratorul italian Amerigo Vespucci”, scrie Live Science.
In plus, mai adauga cercetatorul, „Columb a sustinut pana la moarte ca noul pamant pe care il descoperise era, de fapt, Asia”.
Pe de alta parte, Vespucci „a fost unul dintre primii, daca nu chiar primul explorator care a declarat ca Lumea Noua este o entitate complet noua”, cel putin pentru europenii de atunci.
Cristofor Columb s-a nascut la Genova, in Italia, in anul 1451. Tatal sau a fost tesator si se presupune ca fiul sau, Cristofor, a intrat in aceasta afacere de mic copil.
Dar teoria cea mai agreata de istorici este ca numele Cristóbal Colón ar fi traducerea in castiliana a numelui italian Cristoforo Colombo, „acesta fiind fiul lui Domenico Colombo, tesator, si al Susanei Fontanarossa. Potrivit acestei teorii, nu era un copil educat si de aceea s-a initiat in lumea navigarii de la o varsta foarte frageda”. Informatiile despre inceputul carierei sale de navigator sunt insa nesigure.
In 1476, Columb era pe o corabie care mergea spre Anglia, dar in timp ce se afla in dreptul coastei Portugaliei, convoiul de vase a fost atacat de pirati si nava lui s-a scufundat. Columb a inotat pana la tarm, gasind ulterior adapost la Lisabona, unde s-a si stabilit, ajutat de fratele sau, Bartolomeu, care era cartograf. Columb intra si el in afacerea cu harti, pentru ca, la acea vreme, numita Epoca Explorarii, Portugalia era lider european, descoperind deja Insulele Madeira si Azore in Oceanul Atlantic si navigand pe o parte a coastei de vest a Africii.
Cu toate acestea, Europa miza pe afaceri mari, Portugalia, Spania, dorind cu adevarat sa ajunga pe o ruta sigura in India si China, de unde veneau informatii fabuloase in privinta oportunitatilor de afaceri.
Era o problema: Imperiul Otoman blocase accesul european prin Constantinopol, precum si prin Africa de Nord si Marea Rosie. Columb, la fel ca si alti navigatori, au vazut rezolvarea acestei probleme, propunand o ruta spre India, navigand spre vest. Era posibil? Daca Pamantul era rotund, era perfect posibil.
In epoca lui Columb, majoritatea oamenilor cultivati stiau ca Pamantul este rotund si acest lucru se datora oamenilor de stiinta, filozofi si matematicieni care, inca din jurul anului 600 i.e.n., observasera ca Pamantul este rotund, folosind calcule bazate pe rasaritul si apusul Soarelui, umbrele, dar si alte proprietati fizice ale planetei. Pitagora si Aristotel stabilisera ca planeta este de fapt o sfera.
Asa ca niciun om cu stare, gata sa investeasca rapid, nu s-a gandit, atunci, ca indraznetul Columb s-ar fi putut prabusi de pe harta. Perceptia eronata a oamenilor simpli cum ca „Pamantul este plat”, ca o farfurie, se datoreaza eseistului american Washington Irwing care a popularizat ideea controversata a unui Pamant plat in cartea sa din 1828 intitulata Viata si calatoriile lui Cristofor Columb.
Dar pentru o aventura cum era „ruta spre Indii”, prin vest, era nevoie de o finantare serioasa. Columb a cautat-o in 1484 la curtea lui Ioan al II-lea, regele Portugaliei, dar proiectul sau a fost respins de o comisie maritima. Dupa ce Portugalia i-a respins ideea, Columb si-a dus planul in Spania, unde a incercat sa castige sprijinul unor persoane foarte influente, si astfel, dupa ce planul i-a fost initial respins de o comisie regala, in 1486, in aprilie 1492, regele Aragonului, Ferdinand al II-lea, si regina Castiliei, Isabela, au fost de acord sa sponsorizeze expeditia. Suveranilor urma sa le intre in visterie toate bogatiile aduse in tara de Columb, dar nici oferta facuta navigatorului nu era saraca.
Nu este clar cat de mult credeau suveranii spanioli in succesul lui Columb, probabil ca nu foarte mult, ceea ce ar putea explica de ce au fost de acord sa-i dea atat de mult daca ar fi reusit sa gaseasca mult ravnita ruta vestica spre India. „I s-au promis multe in schimbul reusitei, un procent destul de substantial din comertul ulterior in regiune care ar fi rezultat din contacte directe cu Asia”, scrie Crawford. In plus, „i s-a promis marele titlu de „Amiral al Marii Oceanului” si „Vicerege al Indiilor”.
Ceea ce s-a intamplat apoi, este scris in toate cartile de istorie. Cristofor Columb a traversat Atlanticul si pe 12 octombrie 1492 a acostat in insula Guanahani din Bahamas, careia i-a schimbat numele din dialectul taino in San Salvador.
De unde se stiu aceste lucruri?
La intoarcerea sa in Spania, in primavara anului 1493, Columb i-a scris o scrisoare lui Luis de Santangel, unul dintre patronii sai la Curtea Regala din Castilia. Scrisoarea a fost tiparita pe scara larga si tradusa in multe limbi. In scrisoare, Columb mentioneaza Guanahani drept numele primei insule pe care a descoperit-o, dar nu ofera alte detalii. Mai este apoi, harta lui Juan de la Cosa.
De la Cosa era proprietarul si capitanul vasului Santa María si, ca atare, a navigat cu Columb in prima lui calatorie. Cum era si cartograf, in anul 1500, de la Cosa a desenat o harta a lumii care este cunoscuta drept cea mai veche harta europeana care arata Lumea Noua. Portiunea din Caraibe a hartii arata clar Cuba si Hispaniola si o redare mult mai confuza a arhipelagului Bahamas. „Cu toate acestea, Guanahani este desenata intr-o forma care pare sa arate mai degraba ca un grup de insulite decat o singura insula, situata la nord de Pasajul Windward intre Cuba si Haiti, in partea centrala a lantului de insule Bahamas”.
A fost Guanahani sau nu?
Si in acest caz sunt informatii contradictorii: avea dreptate de la Cosa, care descria Guanahani ca un grup de mai multe insule sau Columb care a lasat mereu sa se inteleaga ca era vorba despre o singura insula?
Columb nu spune niciodata in mod specific ca Guanahani era alcatuita din mai multe insule, ceea ce merita a fi consemnat. Dar el spune ca Guanahani avea „si o alta parte, care este partea de est”, iar pentru a explora acea parte de est a folosit o barca in loc sa mearga pe jos. Aceasta afirmatie poate sustine reproducerea hartii lui Juan de la Cosa, dar si pe alti cercetatori care sunt convinsi ca Guanahani este un sir de insule mici. (Continuare in numarul viitor)
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii