Poker, jocuri mecanice, cazino, evenimente sportive cu pariuri s.a.m.d. Din ce in ce mai multe persoane sunt antrenate in cursa febrila a jocurilor. Acest lucru datorându-se si faptului ca ofertele s-au diversificat si s-au multiplicat. In SUA sau Australia acest fenomen a „corupt” 5% din populatie, in tarile europene dezvoltate procentul fiind in medie de 1-2%. Un fenomen ingrijorator?, se intreaba psihologii si neurologii, referindu-se la jucatorii inraiti, care frizeaza patologicul. Pentru ca aceasta pasiune excesiva poate perturba sanatatea, poate crea conflicte familiale sau dezechilibre in raporturile sociale.
Nu se stie cu precizie ce se intâmpla in creierul lor, ce mecanisme cerebrale intra in actiune provocând impulsuri ireprimabile spre jocurile de noroc. Care sunt neurotransmitatori implicati. O echipa de specialisti in neuro-imagistica cognitiva din Lyon a incercat sa observe ce se intâmpla in creierul unor indivizi in timpul jocului. Fiecare jucator era monitorizat de un aparat de tip RMN, in timp ce juca, de pilda, la ruleta. Primele observatii s-au referit la faptul ca jucatorii impatimiti prezinta o hiperactivitate cerebrala in unele zone, mai cu seama in cortexul orbito-frontal. Imaginile prin RMN au fost insa in cea mai mare parte imposibil de interpretat in cazul celor 12 subiecti care au participat la aceasta experienta.
O alta echipa de cercetatori, de asta data americani, a demonstrat faptul ca activitatea sistemului cerebral de recompensa depinde de versiunea unora dintre genele noastre implicate in reglarea nivelului de dopamina si ca sistemul cerebral al recompensei, in cazul persoanelor in vârsta, e mai putin sensibil la câstigul banesc decât in cazul tinerilor. Un alt studiu american avut in vedere amigdala, un nucleu cerebral al lobului temporal. Investigatiile au fost facute asupra unor subiecti a caror amigdala era lezata in urma unor afectiuni neurologice rare, si a unor subiecti sanatosi din punct de vedere cerebral (toti jucatori). Chestionarele la care au fost supusi, legate de pariuri, jocuri si posibila pierdere de bani au relevat faptul ca cei dintâi acuzau o frica accentuata, privind pierderea unor sume importante de bani la jocuri de noroc sau in urma unor pariuri. La ceilalti nu s-a observat nici o inhibitie provocata de pierderi banesti importante. Concluzia cercetatorilor: amigdala intervine in frica de a pierde.
O alta pista de studiu a fost rolul stresului. Mai exact, daca acesta si secretia de molecule endogene provocata de stres pot reproduce efectele neurochimice ale unor droguri clasice. O pista interesanta dar care a fost abandonata, deocamdata, din lipsa de fonduri. O fisura in cercetarea cazurilor reprezentate de „jucatorii excesivi” (aproximativ 10% din jucatorii din intreaga lume solicita ajutor medical) si a efectelor pe care le-am amintit. Identificarea terapiilor cognitivo-comportamentale ramânând in continuare problematice.
DORIN MARAN
Comentarii