In Crimeea (Ucraina) exista o asezare fortificata de pe vremea romanilor numita Artezian. Azi, situl in ruine a oferit o mare surpriza unui grup de arheologi rusi: pe malul Marii Negre a fost descoperit un tezaur cu o vechime de 2000 de ani. Este foarte posibil ca, in fata amenintarilor armatei romane, locuitorii sa fi ascuns lucruri de pret ale comunitatii pentru nu a fi jefuite. Sau poate erau chiar bunurile capeteniei din Artezian, dupa cum scrie Catholic Online.
Intre independenta si protectia imperiului
In deceniul al patrulea al secolului I al erei noastre lucrurile erau complicate si simple in Europa. Imperiul roman era puterea mondiala care cucerea si supunea teritorii, din Iudeea pana in arhipelagul britanic, impunand peste tot administratia, cultura si taxele. Dacia nu fusese deocamdata cucerita, iar crestinismul era departe de a deveni o secta puternica, necum o religie. In acele vremuri, mica localitate Artezian din Crimeea se intindea pe o suprafata cam de 1,3 hectare, suprafata de pe care azi un mic fermier ar scoate o recolta modesta de porumb.
Artezian facea parte, la vremea aceea, din asa-numitul Regat al Bosforului, iar conducerea regatului era disputata de doi frati, Mithridates VIII, care dorea independenta fata de Roma, si mai tanarul Cotys I, care considera ca regatul ar trebui sa fie sub protectia Imperiului Roman. Disputa ideologica de atunci nu trebuie sa ne mire, azi in fata unei puteri mondiale, disputele sunt de aceeasi natura. Cum era de asteptat, Roma a trimis o armata care a atacat mai multe asezari controlate de Mithridates, inclusiv Artezian. In fata pericolului roman, era anul 45 al erei noastre, locuitorii din Artezian s-au baricadat in fortareata, incercand sa faca fata asediului roman, dar, dupa cum explica prof. Nikolai Vinokurov, de la Universitatea Pedagogica de Stat din Moscova, stiau ca nu aveau nici un fel de sanse de a rezista in fata unei armate nu doar superioara numeric ci si cu o tehnica militara redutabila.
In acest sens, crede profesorul Vinokurov, e posibil ca tezaurele locuitorilor din Artezian sa fi fost ingopate in cadrul unor anumite sacrificii funerare. In acelasi timp, la fel de posibil este ca actiunea sa fi fost una veche de cand lumea atunci cand e vorba de a salva bunuri din fata unor jefuitori: tezaurul a fost pus la adapost pentru a fi scos la lumina dupa trecerea urgiei. Dar n-a fost sa fie: din motive necunoscute, nimeni nu s-a mai putut bucura de aceste obiecte pretioase timp de 2000 de ani! Daca era vorba de bunurile lui Mithridates, ingropate de el insusi, este posibil ca el insusi sa nu fi supravietuit atacului roman suficient de mult pentru a se bucura de micul tezaur. In acelasi timp ar putea fi vorba despre bunurile unor comercianti care din motive diverse (moarte, surghiun, capturare), nu le-au mai putut recupera ulterior.
Monede si podoabe de aur
Dintr-un anume punct de vedere, tezaurul ar parea azi, cand averile ingropate in alte parti decat un mal, fie el si al Marii Negre, o nimica toata: vreo 200 de monede (cele mai multe din bronz), podoabe de aur, argint si bronz, precum si vase de sticla, acestea din urma, obiecte rare si valoroase la acea vreme. Dar pentru arheologii rusi care au dezgropat tezaurul, valoarea este inestimabila.
Tezaurul consta, de fapt, in doua ansambluri de obiecte, descoperite separat. In mod ciudat, fiecare dintre cele doua grupuri contine cate 55 de monede batute de Mithridates VIII, iar cercetatorii rusi nu au formulat o explicatie concludenta pentru aceasta situatie. Cu alte cuvinte, nu stim deocamdata daca este o simpla coincidenta sau ar putea exista o alta explicatie: de pilda, ca aceasta suma ar fi fost primita de detinatorii obiectelor de la sustinatorii lui Mithridates.
Desi descoperirea a fost anuntata la inceputul acestui an, echipa profesorului Vinokurov studiaza acest sit arheologic inca din 1989 si, din cercetarile amanuntite, a reiesit ca populatia asezarii Artezian era compusa din oameni apartinand unor etnii diferite, dar cultura era greceasca. Oamenii vorbeau greceste, aveau scoli grecesti, arhitectura si fortificatiile erau de asemenea realizate dupa modele grecesti. Asta nu i-a ajutat insa cu nimic in fata tavalugului armatei romane in anul 45 e.n. Faptul ca o localitate din Crimeea, de pe malul Marii Negre, se afla sub influenta greceasca, Grecia fiind si ea o putere a Antichitatii, nu mira. In Antichitate, grecii au intemeiat mai multe colonii la malul Marii Negre, inclusiv in Crimeea, unde colonistii greci s-au incrucisat cu populatia locala.
Cultura introdusa de ei a persistat lunga vreme, influenta greaca fiind vizibila inclusiv in tezaurele recent dezgropate la Artezian. Printre obiecte se afla o brosa gravata cu imaginea Afroditei (zeita dragostei in mitologia greaca) si inele de aur ornate cu imagini ale lui Nemesis si Tyche, de asemenea divinitati grecesti. Imagini de zeitati grecesti prezente pe fragmente de ceramica gasite la Artezian, precum si stilul de executie a obiectelor ceramice tradeaza, si ele, influenta greaca. Cat despre micul oras fortificat Artezian, asediat, el a fost cucerit in cele din urma si apoi a fost incendiat de armata romana pentru a fi ulterior reconstituit chiar de fratele mai tanar, Cotys I, pe care romanii l-au reintronat. Si istoria a mers inainte.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii