• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 21 aprilie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 21 aprilie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Universul, rodul unei coincidente

Universul, rodul unei coincidente

4 iulie 2002
in Stiinta
A A

          Si daca lucrurile ar fi stat putin altfel?
          
          Doi sori pe cer?Oameni umblând în..

          Si daca lucrurile ar fi stat putin altfel?
          
          Doi sori pe cer?Oameni umblând în… patru labe?…bijuterii devenite radioactive?Luna la fel de mare ca Pamântul?…toate acestea si multe altele s-ar putea întâmpla daca fortele fundamentale din Natura s-ar modifica doar cu foarte putin!
          
          Ce cautam noi in Univers?
          
          De fapt, aceasta întrebare a fost formulata într-un mod înca si mai surprinzator de catre unii fizicieni: s-a dezvoltat oare Universul în modul în care a facut-o doar în scopul de a putea fi observat si înteles de fiintele care suntem noi? Sau a fost doar o sansa norocoasa ca la un moment dat, în evolutia sa a aparut viata? Acum aproape 30 de ani, în 1973, în Polonia, Brandon Carter relateaza revista „Focus” facea o afirmatie socanta la Simpozionul aniversar al centenarului nasterii lui Copernic. Desi modelul cosmologic pe care i-l datoram, si pe care îl folosim si astazi, ne sugereaza un fel de „principiu al modestiei”, în ideea ca nici Pamântul nici omul nu se afla în centrul lumii, Carter a avut curajul sa sustina ca omenirea ocupa efectiv un loc privilegiat în Univers! Nu ca acesta ar fi „terenul de joaca” al oamenilor, facut numai pentru noi, dar parerea sa, devenita prima formulare a de atunci celebrului Principiu Antropic, a fost ca noi, creaturi inteligente, cu o structura bazata pe carbon, impunem un fel de „principiu de selectie” asupra Universului! O modificare oricât de mica a constantelor universale, cum ar fi intensitatea gravitatiei, si …noi nu am mai fi aici sa ne întrebam de ce este facut Universul asa cum este! Si, de fapt, lucrurile sunt înca si mai complicate! Iar „începutul problemelor” porneste de la o întrebare aparent foarte simpla:
          
          Câte forte exista in Natura?
          
          Raspunsul pe care l-a dat Fizica este ca, la nivelul cunostintelor noastre actuale, numarul acestora este patru: forta tare, cea care tine legati între ei protonii si neutronii care compun nucleul atomic, forta electromagnetica, cea mai cunoscuta, forta slaba, care se manifesta în timpul dezintegrarilor radioactive si, în fine, cea mai slaba dar si cea mai neînteleasa, forta gravitationala. Ei bine, dupa cum sustin cunoscuti oameni de stiinta, cum ar fi John Barrow si Frank Tippler, Martin Rees, Astronomul Regal al Marii Britanii sau chiar celebrul Stephen Hawking, noi, în universul nostru, suntem de fapt rodul unei… coincidente, a unor anumite valori ale constantelor care guverneaza aceste forte fundamentale. O mica variatie si… am înceta sa existam. Sau, daca preferati, ne-am trezi într-un alt univers, cu o existenta paralela cu cea a noastra, unul din numeroasele care exista, dupa parerea lui Martin Rees si a lui Hawking!
          
          Mini-atomi…
          
          O mica crestere a fortelor electrice ar duce la o forta de respingere sporita între protonii din nuclee, la mai putine sanse de fuziune, la un Soare în care reactiile nucleare sa se desfasoare mai lent si astfel sa ne furnizeze noua mai putina caldura si mai putina lumina. Iar atomii ar fi mai mici, electronii ar fi atrasi mai puternic de nuclee, asa ca toate obiectele si-ar vedea culoarea „deplasata” spre albastru (frecvente mari). Si atractia moleculara ar creste: obiectele ar fi mai rezistente, cleiurile ar lipi mai bine, lichidele ar fierbe la temperaturi mai înalte, ar fi deci mai multi ghetari… „Forma ADN-ului – spune celebrul fizician Tullio Regge – ar fi diferita, la fel si functionalitatea sa. Aceasta ar induce mutatii genetice dezastruoase!”
          O crestere de doar 1% a constantei gravitationale G, a lui Newton, si viata terestra, asa cum o cunoastem noi, nu ar mai fi existat. Sau daca s-ar fi adaptat la noile conditii si totusi ar fi evoluat, cele avantajate ar fi fost patrupedele – oasele ar fi fost atât de dense si de grele încât mersul „în patru labe” ar fi fost cel preferat! Chiar de fapturile cele mai inteligente!
          
          …si un Soare-bis,
          
          Toti ar fi trebuit sa ne adaptam la o caldura sporita: un Soare mai mic, dar mai fierbinte si, surpriza, o planeta Jupiter care, datorita gravitatiei sporite care ar fi activat în interiorul ei reactiile nucleare, ar fi devenit un al doilea Soare!
          Calotele polare ar fi fost aproape de neobservat, în timp ce la Ecuator apa oceanelor… ar fi fiert! De fapt nimic însa nu s-ar fi întâmplat probabil din toate acestea pentru simplul motiv ca însusi Sistemul nostru Solar nu s-ar fi nascut! Stelele ar fi „ars” prea repede si istoria de 10 miliarde de ani care a precedat formarea Soarelui nu ar fi fost suficienta pentru ca planetele noastre atât de cunoscute sa se nasca… Tot ce am fi putut contempla – daca prin cine stie ce miracol am fi avut aceasta posibilitate – ar fi fost un univers plin doar de stele si gauri negre.
          
          Un pod de aer spre Luna
          
          Sau s-ar putea întâmpla ca Luna, de 50 de ori mai mica decât Terra, sa devina la fel de mare, ceea ce ar însemna si o forta de gravitatie suficienta pentru „a atrage” în jurul ei o atmosfera si pentru a proteja în interiorul ei magma fierbinte care sa dea nastere activitatii vulcanice. Luna si Pamânt s-ar roti, egale ca marime, unul în jurul celuilalt, aratându-si mereu aceeasi fata si legate între ele de un pod, un adevarat „cordon ombilical” de atmosfera respirabila…
          Dar daca aceeasi „egalitate” s-ar realiza între masa protonilor si cea a electronilor, constituenti fundamentali ai atomilor, atunci acestia ar fi chiar cu totul diferiti decât îi cunoastem noi. Fara posibilitatea de a avea un nucleu central, cu electroni si protoni rotindu-se unii în jurul altora, materia nu s-a mai putea agrega în molecule, asa cum se întâmpla în prezent. Tot ce ar exista ar fi o lume de gaz…
          
          Daca nu noi, cine?
          
          Si daca am fi facuti din antimaterie? N-ar fi nimic. Nici n-am observa – doar pentru cineva privind „din afara” s-ar „vedea” ca timpul curge în sens invers. Daca viteza luminii ar fi nu doar foarte mare, cum este în prezent, ci chiar infinita, atunci lumina însasi n-ar mai exista. Daca n-ar exista ozon, radiatia solara ar fi „ars” tot ce exista la suprafata si singura lume posibila ar fi fost una acvatica. Daca densitatea medie a Cosmosului ar fi fost mai mica, totul ar fi fost un urias nor de gaz si radiatii în expansiune. Daca…
          Brandon Carter a mers si mai departe si a spus ca Universul pur si simplu… a trebuit sa faca sa apara viata, si implicit omul, la un anume stadiu al evolutiei sale! Universul „nostru” este atât de sensibil la conditiile initiale si la valoarea constantelor sale fundamentale, încât cea mai mica variatie i-ar schimba complet nu doar viitorul, ci si prezentul si trecutul. Poate ca ar exista si atunci fiinte inteligente care sa observe aceste lucruri. Dar nu am fi noi acelea…
          

ShareTweet
Articolul precedent

GEORGE CUSNARENCU

Urmatorul Articol

Magia artelor divinatorii

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

„Insula genetica” a Greciei

20 aprilie 2026

Un grup de oameni dintr-o zona aflata în sudul extrem al peninsulei...

Spectacolul cunoasterii

Eleusinul Psihedelic

14 aprilie 2026

Preotesele unei scoli a misterelor din Grecia Antica si din Roma Antica...

Spectacolul cunoasterii

Interactiunile complexe dintre populatiile stravechi

14 aprilie 2026

Continentul european a fost colonizat în doar trei valuri migratorii masive dinspre...

Spectacolul cunoasterii

Fermierul viitorului – robotul care culege rosii

30 martie 2026

Automatizarea agriculturii este una dintre cele mai importante frontiere în care inteligenta...

Spectacolul cunoasterii

Soare „la comanda”?

23 martie 2026

O companie americana propune un proiect ambitios si controversat: lansarea a 50.000...

Spectacolul cunoasterii

Implantul viitorului: hidrogelul imprimat cu laser

16 martie 2026

Când o fractura osoasa este prea severa pentru a se vindeca de...

Urmatorul Articol

Ciorba de perisoare din peste

Ciorba de rosii cu carne de pasare

Gustarea lui Bachus

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

16 aprilie 1241 – Batalia de la Megiddo

20 aprilie 2026

Desfasurata în secolul al XV-lea î.Hr., batalia de la Megiddo, reprezinta unul...

Citeste mai departe
Blitz

Cele mai bune filme despre vacante

20 aprilie 2026

Vacantele ne ofera sansa de a evada din rutina zilnica si de...

Citeste mai departe
Blitz

Simbol si lumina

20 aprilie 2026

Câteva zeci de icoane si obiecte de cult ce ilustreaza semnificatiile teologice...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

De ce mâncam noaptea?

20 aprilie 2026

Fie ca recunosc sau nu, tot mai numeroase persoane au probleme legate...

Citeste mai departe
Femina Club

Machiaj special

20 aprilie 2026

Cu deosebita meticulozitate trebuie sa va machiati atunci când purtati ochelari de...

Citeste mai departe
Femina Club

Chec aperitiv

20 aprilie 2026

4 oua, 2 linguri smântâna, 3 linguri ulei, o lingurita praf de...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.