In timpul vietii, creierul nostru evolueaza, varful activitatii sale fiind atins in jurul varstei de 20 de ani, cand demonstreaza o extraordinara capacitate de adaptare. Dupa 40 de ani, apar primele semne de declin ce pot fi insa „descurajate”. Dar pentru asta, creierul trebuie stimulat. Totul incepe cu 3 saptamani dupa conceptie, cand embrionul se organizeaza in 3 tipuri de celule. Unul dintre ele, va da nastere unui tub neural. Un tub primitiv care va deveni complex, transformandu-se intr-un creier capabil sa invete, sa ia decizii, sa reflecteze, sa creeze, sa iubeasca. Un proces foarte sofisticat care se va sfarsi in 20 de ani. O descoperire importanta in ultimul deceniu o constituie faptul ca in uter, creierul nu e nici orb, nici surd la mediul maternal si extramaternal ce moduleaza programul genetic stabilit odata cu conceptia.
La inceput au fost 100 de miliarde de neuroni
Intre cea de-a 10-a si 20-a saptamana de gestatie apare neurogeneza: celulele suse situate in tubul neural se vor multiplica si diferentia pana vor forma un stoc de 100 de miliarde de neuroni. Urmeaza timpul migratiei, intre cea de-a 12-a si 24-a saptamana. Noii neuroni se vor asambla in 6 straturi suprapuse, viitorul cortex cerebral: un strat incretit care acopera emisferele encefalului, sediul tuturor functiilor cerebrale evoluate. Fiecare neuron e programat pentru a se instala intr-un loc precis si pentru a forma sinapsele (zone de conexiuni).
La un moment dat, apare scanteia: un influx electric care strabate aceste circuite. Acum, creierul devine functional. Toate aceste etape sunt sensibile fata de eventualele dizarmonii conjugale, fata de calitatea alimentelor, alcoolul fiind exclus intrucat afecteaza dezvoltarea cerebrala si toate tipurile de celule. Un alt factor nociv este stresul care fragilizeaza creierul fetusului, dubland hormonii stresului din sange (in special, cortizolul), unul dintre riscuri fiind nasterea prematura, ceea ce poate crea probleme motorii, cognitive, de comportament.
Big Bang-ul sinapselor
Se produce de la 0 la 10 ani. Bogatia sinapselor confera „calitate” creierului. Formarea acestora e stimulata printr-o ingrijire adecvata a bebelusului si printr-un program complex de educatie. De lecturi cu voce tare, antrenare in discutii, jocuri, eventual lectii de muzica – extrem de importante pentru mobilizarea artistica a creierului. La varsta de 2-3 ani, in fiecare secunda se produc sute de milioane de noi sinapse. Un adevarat Big Bang sinaptic! Intre 10 si 18 ani se dezvolta personalitatea, creierul ia forma definitiva, selectand neuronii si conexiunile utile. O varsta ingrata insa, intrucat adolescentii devin mai mult sau mai putin egocentrici, lenesi, irationali, preocupati mai mult de distractii, teribilisme, tutun, alcool, jocuri video.
Intre 20 la 40 ani neuronii se reinnoiesc. Instalat intr-o viata activa, creierul lucreaza fara incetare, preia informatii, memorizeaza, analizeaza, decide si asigura toate activitatile mentale: limbaj, ganduri, memorie, inclusiv reglarea functiilor vitale (bataile inimii, respiratia, tranzit intestinal…) si a functiilor senzitive. Dezvoltarea cerebrala se termina ininte de 25 de ani. Principalele circuite sunt stabilite si stabilizate, sediul activitatilor cognitive superioare se afla la maturitate. Acum creierul atinge varful puterii sale. Dupa care e pasibil de un declin usor, unele capacitati de invatare speciala (folosirea studiului unui instrument muzical, invatarea unei limbi straine etc.) sunt afectate.
Pierderea neuronilor e insa minora. Noile cercetari atesta faptul ca creierul dispune de resurse, la nivelul hipocampului si al bulbului olfactiv producandu-se noi neuroni. Este vorba de o relativa plasticitate a creierului, care reuseste sa produca si noi sinapse. Totul e sa-l stimulam prin noi activitati si, evident, prin continuarea constructiva a celor vechi. Dar asta nu e totul. E nevoie si de energie, de oxigen si de elemente nutritive esentiale furnizate de alimentatie. Unele persoane, pentru a-si imbunatati randamentul cerebral, recurg la stimulente psihomotorii (cafeina, amfetamine, cocaina etc.). Prin asta nu se mareste insa numarul neuronilor si nici cel al conexiunilor ci se activeaza anumite mecanisme de reglare prin care se obtine un nivel mai ridicat al activitatii cerebrale.
Cele doua emisfere, in alerta dupa 60 de ani
Dupa o anumita varsta creierul devine mai putin reactiv. Dar si acum, reteaua cognitiva de rezerva poate fi stimulata de activitati intelectuale. Dupa 60 de ani, plasticitatea cerebrala scade. S i asta, pentru ca toate membranele neuronilor, incarcate cu lipoproteine, se oxideaza, incetul cu incetul. Celulele nervoase devin rigide, afectand transportul influxului nervos in circuite. Creierul isi pierde, asadar, din suplete, devenind mai putin reactiv. Trateaza din ce in ce mai defectuos informatiile si se adapteaza tot mai greu schimbarilor. Acest fenomen trebuie tinut cat de cat sub control. Calitatea si selectia alimentelor si activitatea intelectuala metodica (lecturi in special) sunt ingredientele principale la care se adauga calatoriile, contactul cu mediile noi si relatiile de socializare, ameliorand reactivitatea cerebrala.
DORIN MARAN
Comentarii